Americanii îi ajută pe ucraineni să-i facă una cu pământul pe soldații lui Putin! Le trimit rachete cu rază lungă

Anunţurile de la Washington că Ucraina va primi rachete cu rază mai lungă de acţiune aduc speranţe la Kiev, ale cărui trupe pierd teren în estul Ucrainei în faţa ofensivei ruse despre care Kremlinul afirmă că va continua în pofida ajutorului militar occidental oferit Ucrainei, consemnează miercuri agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Oficiali americani au transmis că un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de circa 2,2 miliarde de dolari, va fi anunţat săptămâna aceasta şi va include pentru prima dată bombe cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs – GLSDB), acestea fiind rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri şi pot fi lansate cu lansatoarele multiple de rachete primite deja de Ucraina de la aliaţii săi occidentali.

Aceasta ar presupune o creştere substanţială faţă de raza de acţiune de 80 de kilometri a lansatoarelor de rachete HIMARS care au schimbat deja cursul războiului şi ar acoperi practic tot teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, cu excepţia Crimeii, forţând eventual Moscova să-şi mute depozite de muniţii şi alte instalaţii militare mult mai departe de linia frontului, probabil chiar direct pe teritoriul rus.

Dar sosirea noilor arme americane nu va fi imediată, iar pentru moment Rusia a preluat iniţiativa pe câmpul de luptă pentru prima dată din vara anului trecut. Moscova a anunţat în ultimele zile avansuri ale trupelor sale la nord şi sud de oraşul Bahmut, care este principala direcţie a acestei noi ofensive de iarnă. Kievul neagă progresele trupelor ruseşti, dar localizarea luptelor confirmă înaintări ale armatei ruse.

În acest timp, Kremlinul susţine că noile arme occidentale pe care le va primi Ucraina nu vor schimba evoluţia conflictului. „Acestea ne vor impune eforturi suplimentare, dar nu vor schimba mersul evenimentelor, întrucât operaţiunea militară specială va continua”, a spus purtătorul de cuvânt ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

Toată infrastructura militară a NATO lucrează împotriva Rusiei”, inclusiv avioanele lor de recunoaştere şi sateliţii, a remarcat Peskov. „Desigur, toate acestea ne creează condiţii foarte speciale, condiţii ostile, pe pare nu putem să nu le luăm în calcul”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rachete #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.