Lupta de la Apă Canal s-a terminat! Ceban anunță că întreprinderea a fost reconectată la curent

Întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău a fost reconectată la energia electrică, potrivit anunțului primarului Capitalei, Ion Ceban, care precizează că acest lucru a fost posibil în urma unor discuții cu conducerea Premier Energy.

„Împreună cu colegii mei, după mai multe ședințe lungi, am identificat o soluție constructivă și legală pe care am propus-o în ședința din această seară. Până marți s-a luat o pauză, după care vom relua discuțiile”, a precizat edilul.

Municipalitatea a anunțat joi că blocul central de la Apă-Canal Chișinău a fost deconectat de la energie electrică și că acolo sunt toate punctele de comandă. În același timp, „Premier Energy” a declarat că cele două locuri de consum deconectate vizau doar blocul administrativ. Furnizorul mai preciza că a fost nevoit să recurgă la aceste măsuri pentru a nu admite creșterea în continuare a datoriei, care în prezent constituie 68,6 milioane de lei.

Datoria pentru energia electrică a întreprinderii Apă Canal este de 68,6 milioane de lei, ce include și facturi cu termenul de plată expirat, neachitate încă din luna noiembrie, 2022.

Achitările efectuate în ultima perioadă de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu acoperă în totalitate nici consumul zilnic de energie electrică, se conturează o perspectivă negativă de creștere esențială a datoriei totale, odată cu emiterea facturilor în luna februarie.

Edilul Capitalei Ion Ceban a acuzat-o pe premierul Natalia Gavrilița și vicepremierul Andrei Spînu că ar fi indicat distribuitorului Premier Energy să deconecteze Apă Canal de la lumină. În replică Ceban a fost acuzat că inteenționat a dus întreprinderea în situația catastrofală pentru că și-a promovat la conducere doar persoane loaiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #datorie #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.