Situație tensionată pe piața regională a motorinei! ANRE: Republica Moldova, la moment, nu se confruntă cu un deficit

Rafinăriile din România trebuie să identifice în acest an surse alternative pentru cel puțin 80% din importurile de motorină efectuate anul trecut, iar cele europene, pentru aproximativ 50%, de duminică intrând în vigoare embargoul impus de UE importului de carburanți din Rusia.

Dacă, în cazul benzinei, România este exportator net, în cazul motorinei situația este contrară. România a importat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele 9 luni ale anului trecut, 1,85 milioane tone, din care 1,25 milioane tone direct din Federația Rusă. Comparativ, în primele 9 luni ale lui 2021, importurile de motorină din Rusia au fost de 1,3 milioane tone în primele 9 luni și de 1,79 milioane tone pe întreg anul.

Chiar dacă au importat mai puțină motorină din Rusia în primele trimestre ale anului trecut, companiile autohtone au achitat către partenerii ruși 1,3 miliarde de euro, o sumă cu 69% mai ridicată decât cea aferentă perioadei similare din 2021, de 0,77 milioane euro.

Factura exporturilor către Republica Moldova s-a ridicat la aproape jumătate de miliard de euro în primele trei trimestre ale anului trecut.

Cantitatea totală de motorină importată de companiile autohtone reprezintă aproximativ o treime din motorina comercializată într-un an în România.

Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, care deține rafinăria Petrobrazi din România, unde procesează două treimi țiței extras din România și o treime țiței de import, susține că deja și-a diversificat sursele.

În plus, în martie va intra în revizie cea mai mare rafinărie din Uniunea Europeană, cea deținută de Shell în Olanda, la Pernis, cu o capacitate anuală de procesare de 20 milioane tone, aproximativ de 2 ori mai ridicată decât cea a celor 3 rafinării autohtone sau cât capacitatea totală de rafinare a României și Bulgariei.

De altfel, dincolo de identificare de surse alternative de alimentare, soarta rafinăriei Lukoil de la Burgas din Bulgaria este principala sursă de incetitudine din regiune.

După ce foști oficiali bulgari și ucraineni au anunțat că o parte din producția acesteia a ajuns în Ucraina, președintele Dumei de Stat din Rusia, Viacheslav Volodi, a cerut Comisiei pentru Securitate și Anticorupție, precum și Comisiei pentru Energie, să analizeze informațiile apărute în presa internațională.

Autoritățile bulgare au anunțat că vor permite rafinăriei Lukoil, care produce o cantitate de 2 ori mai ridicată decât cea necesară acoperirii consumului autohton, să exporte carburanți doar în Ucraina, și pregătesc legislația necesară pentru o eventuală preluare a rafinăriei.

Dacă rafinăria de la Burgas nu se va mai alimenta cu țiței rusesc (fie ca urmare a unei decizii a grupului rus, fie a preluării ei de către statul bulgar), concurența în regiune se va ascuți, iar rafinăria bulgară și-ar putea diminua producția, cu efect asupra prețului, în special al motorinei.

În plus, singurii eventuali compărători care ar avea țiței din surse alternative mai ușor transportabil în Marea Neagră ar fi compania azeră Socar și, în special cea kazahă, KMG.Numai că fiecare dintre cele 2 companii deține deja rafinării în regiune, azerii în Turcia, kazahii în România, Petrotel. În ambele cazuri se pune problema dacă pot alimenta 2 rafinării la Marea Neagră. Iar KMG are și alte probleme, statul român confiscându-i 60% din profitul contabil pe 2022 prin nou introdusa taxă de solidaritate.

Incertă este și soarta Petrotel, rafinăria deținută de Lukoil în România, care era alimentată până acum cu țiței rusesc.

Două companii din Republica Moldova domină piața importurilor de carburanți

Șefa Serviciului de presă de la ANRE, Galina Sanduța a declarat pentru BANI.MD că deocamdată pentru Republica Moldova nu există riscuri cu privire la aprovizionarea cu motorină, în condițiile în care distribuitorii de carburanți din Republica Moldova care au rafinării în România s-au asigurat din timp urmare a embargoului impus petrolului și produselor petroliere rusești.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.