Efectele seismului devastator din Turcia. A cutremurat lira și acțiunile companiilor

Lira turcească a atins un nou minim record, iar bursele au scăzut luni, după cutremurul devastator de 7,8 urmat de mai multe replici, dintre care cea mai mare a avut peste 7 grade. Bursa Istanbul a anunţat că a suspendat temporar tranzacţiile cu acţiunile mai multor companii din zona unde a avut loc cutremurul, scrie Reuters.

Lira a alunecat la 18,85 pentru un dolar american, la începutul tranzacțiilor, după care a recuperat pierderile. Principalul indicator de referință al acțiunilor din țară (XU100) a scăzut cu până la 4,6%, băncile (XBANK) scăzând cu mai mult de 5% înainte de a compensa unele pierderi cu indici cheie în scădere cu aproximativ 2,5% până la 0910 GMT.

La nivel global, pieţele emergente sunt supuse la presiuni în condiţiile în care monedele şi acţiunile companiilor din lumea emergentă resimt efectele aprecierii dolarului ca urmare a celor mai recente date statistice care arată că economia americană a creat un număr de locuri de muncă peste aşteptări în luna ianuarie, ceea ce sugerează că Rezerva Federală va continua să majoreze dobânda de politică monetară.

Însă Turcia resimte şi presiuni suplimentare. Tensiunile geopolitice au crescut recent după semnalele că SUA vor promova o linie mai dură în ceea ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei, cee ce va pune noi presiuni asupra companiilor turceşti. Recent Washingtonul a avertizat Ankara cu privire la exportul spre Rusia a unor produse chimice, microcipuri şi alte produse care pot fi utilizate în războiul împotriva Ucrainei.

Un alt motiv de îngrijorare îl constituie recentele date privind inflaţia în Turcia, analistul Tata Ghose menţionând faptul că cifrele conform cărora inflaţia anuală a ajuns la 57,68% în luna ianuarie sunt cu mult peste estimările pieţelor. „Datele privind inflaţia în Turcia publicate săptămâna trecută constituie un şoc, realimentând volatilitatea cursului de schimb dolar-liră. O nouă fereastră de volatilitate a cursului de schimb ar putea fi după colţ”, spune Tata Ghose, analist la Commerzbank.

Situată în zona unor plăci tectonice importante, Turcia este afectată deseori de cutremure. Unul dintre cele mai grave cutremure din ultimii ani s-a produs în octombrie 2020 în oraşul Izmir de la Marea Egee, când peste 100 de persoane au murit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira turceasca #prabusire #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.