Moldova caută cu disperare gaz pentru iarna viitoare

Republica Moldova continuă să facă reforme în domeniul energetic, să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale și energie electrică, dar are nevoie în continuare de suportul Uniunii Europene pentru a găsi alternative accesibile, a declarat, la Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița la întrevederea cu euro comisarul pentru energie, Kadri Simson.

„Cu suportul UE și al altor parteneri externi, situația din domeniul energetic a fost stabilizată. Am asigurat populația cu resurse energetice pentru această iarnă și am început pregătirile pentru iarna viitoare. Nu doar am gestionat crize, ci și am făcut schimbări, iar Comunitatea energetică a recunoscut că Moldova a realizat, în ultimul an, cel mai mare progres între țările candidate”, a declarat șefa Guvernului.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson a salutat participarea Moldovei la platforma comună de achiziție de gaze, care a fost gândită în scopul negocierii celor mai bune prețuri pentru țările mici. În prezent, prețurile la gaze sunt mai mici ca înainte de război, dar sunt factori impredictibili pe piața internațională, din acest motiv platforma va putea oferi o alternativă.

Șefa Cabinetului de miniștri a mulțumit oficialilor europeni pentru suportul acordat la interconectarea sistemului electric național la rețeaua europeană ENTSO-E, precum și pentru posibilitatea de a participa la Platforma pentru Energie. De asemenea, prim-ministra Natalia Gavrilița a exprimat recunoștință blocului comunitar pentru suportul bugetar oferit anul trecut și pentru ultimul ajutor de 250 de milioane de euro – asistență financiară anunțată recent pentru sectorul energetic – bani care vor merge la suplinirea Fondului de vulnerabilitate energetică, prin intermediul căruia sunt acordate compensații la gaze și electricitate.

Pentru a-și asigura necesitățile de gaz din iarna aceasta, Republica Moldova a contractat un credit de 300 milioane de euro, pe care l-a cheltuit pentru achiziția de metan. Volumul estimativ de metan achiziționat este 300 milioane metri cubi care este depozitat în Ucraina și România. Prețul cu care este vândut companiei Modlovagaz este de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Tariful pentru populație este de 29,27 de lei metru cub, însă în funcție de vulnerabilitatea energetică consumatorii achită tarife diferite pe perioada iernii urmare a compensațiilor acordate de guvern.

Compania de stat Energocom au declarat că rezervele de gaz pe care le-a achiziționat Republica Moldova sunt suficiente pentru a ieși din această iarnă.

De la începutul anului 2023 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom (5,7 mil. metri cubi/zi) în schimbul energiei electrice de la centrala de la Cuciurgan. Republica Moldova s-a reorientat pe piețele pentru achiziția de metan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Bursa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.