„Noi eram robii lui”. Natalia Cheptene, mărturisiri despre munca la Ilan Șor. De ce a acceptat (VIDEO)

Prezentatoarea TV, Natalia Cheptene, susține că în perioada cât a lucrat la Ilan Șor, s-a ales cu o problemă serioasă la inimă din cauza stresului continuu. Totodată, a mai declarat că angajații acestuia, sunt de fapt sclavii lui, scrie Realitatea.md.

„Eu am plecat pentru că am înțeles că gata, nu mai rezist. Eu am făcut o problemă serioasă la inimă, am avut tahicardie. Eu deseori îi spuneam în glumă că robia a fost interzisă cu 300 de ani în urmă, dar el zicea „asta vouă vi se pare”. Noi eram robii lui. La ora 04:00 dimineața eu eram în ședință și stăteam sub ușă la el. Ne chemau la ora 1 la ședință și puteam sta pana la ora 4 sub ușă, toată echipa”, a declarat Natalia Cheptene în cadrul unui interviu pentru Dorin Galben.

Totodată, Natalia Cheptene a declarat că echipa care lucra pentru Ilan Șor trebuia să fie mereu pregătită de orice, iar uneori chiar să uite de casă și familie.

„Noi nu aveam somn, noi nu aveam familie, pentru că lucram pentru persoana sa, și el își permitea astfel de lucruri”.

De asemenea, prezentatoarea TV a mai declarat că Ilan Șor este rezultatul unui sistem pentru că a văzut acest lucru la ruși.

„Eram foarte conștientă unde mă duc, chiar dacă îmi călcam demnitatea. De asta și am lucrat 1,5 ani. Plecarea mea a fost o înțelegere comună, eu înțelegeam că nu mai fac treabă, am înțeles că nu mai vreau să lucrez pentru un astfel de om”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.