Primăria Chișinău ar putea introduce o linie bugetară specială pentru cinematografie, după filmul „Puterea Dragostei”

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a renunțat la mandatul de deputat, a participat joi seara, 9 octombrie curent, la premiera filmului moldovenesc „Puterea Dragostei”, regizat de Ivan Naniev. Edilul a fost însoțit de soția sa, Tatiana Ceban, cei doi fiind prezenți printre invitații speciali ai evenimentului care a avut loc la Cineplex Chișinău, scrie Realitatea.md.

Înainte de proiecție, colegul de la RLIVE TV Traian Stoianov a prins câteva declarații. Primarul a vorbit despre importanța susținerii cinematografiei naționale și despre potențialul imens al artiștilor din Republica Moldova.

„Trebuie să spun că mă bucur. Nu că sunt uimit. Aș vrea să fiu uimit ca orice producție să fie pentru publicul lor, cât mai des, prezentată, creată și să putem savura, pentru că avem foarte mult talent — atât la capitolul regie, cât și la capitolul actorie, tot ce ține de cinematografie”, a declarat Ion Ceban.

Edilul a subliniat că una dintre marile probleme ale domeniului cultural este lipsa finanțării constante.

„Păcat că puțin se investește în acest domeniu. Sperăm că atât mediul privat, cât și cel public își pot coagula eforturile”, a spus primarul, adăugând că Primăria Chișinău „a fost și va rămâne un partener” pentru astfel de inițiative artistice.

În același context, Ion Ceban a anunțat că în proiectul de buget al municipalității este prevăzută o linie specială de sprijin pentru producțiile culturale locale: „Eu sper foarte mult ca să fie aprobat și bugetul, pentru că am avut și o linie bugetară pentru a susține astfel de proiecte. Sper sincer să fie o linie bugetară substanțială, ca să putem susține aceste proiecte și să se întâmple”.

Întrebat de Traian Stoianov dacă cinefilii și creatorii de film pot conta în continuare pe sprijinul administrației municipale, Ceban a afirmat că Primăria a fost mereu alături de artiști. „Primăria susține orice inițiativă și a susținut întotdeauna. Din prima zi a primului mandat nu am făcut diferență între artiști, între oameni de creație, și chiar ne dorim foarte mult ca acest lucru să fie în dezvoltare continuă în Republica Moldova”, a subliniat acesta.

„Puterea Dragostei” este realizată de Shepherd Company, Butnaru FILMS și Realitatea Film, în parteneriat cu instituții și branduri de renume, între care Primăria Municipiului Chișinău, Poliția Republicii Moldova, Porsche Center Moldova, Castel Mimi Wine Resort și Radisson Blu Leogrand Hotel Chișinău.

Scenariul îl are în prim-plan pe Artur Niciveev, un fost om de afaceri care își dorește să își protejeze familia și să lase trecutul în urmă. Destinul îi este însă tulburat atunci când intră în posesia unor dovezi compromițătoare despre politicieni influenți și devine ținta unui complot. Situația se complică și mai mult atunci când fiul său anunță logodna cu misterioasa Carolina, declanșând un șir de conflicte de familie și confruntări periculoase.

Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul oficial Realitatea Film.

#puterea dragostei #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.