Scandalul „BisMobil Kitchen” nu s-a terminat! Polițiștii și procurorii au efectuat încă nouă percheziții

Polițiștii și procurorii au mai stabilit unele adrese, precum și alte persoane implicate în schema infracțională în dosarul escrocheriilor comise de compania care fabrică mobilă de bucătărie – „Bis Mobil Kitchen”. În acest sens au fost efectuate încă 9 percheziții.

În ura perchezițiilor au fost depistate mai multe documente, telefoane, contracte, etc care păstrează urmele infracțiunilor.

„Ofițerii Direcției investigații complexe a INI, în comun cu ofițerii DGUP, sub conducerea PCCOCS, au efectuat încă 9 percheziții în cadrul cărora au fost depistate și ridicate documente contabile, înscrisuri de ciornă, telefoane mobile, purtători electronici de informație pe care se păstrează urmele infracțiunilor, contracte, facturi și alte obiecte care au importanță pe cauza penală. Actualmente se întreprind toate măsurile și acțiunile necesare în scopul acumulării probatoriului pe cauzele penale inițiate”, anunță Poliția Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Despre Bismobil Kitchen s-a aflat în presă atunci când mai mulți clienți români au început să depună plângeri. Compania de la noi a scris și o postare prin care nega că are vreo legătură cu filiala din România și că în Republica Moldova totul este în regulă, până când s-au închis și aici.

La sfârșitul lunii ianuarie, după ce a fost reținut fondatorul companiei, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și Direcției Generale Urmărire Penală, de comun cu procurorii PCCOCS au reținut alte cinci persoane în dosarul escrocheriilor „BisMobil Kitchen”. În total, au fost pornite 17 cauze penale, iar prejudiciul depășește suma de 10 000 000 lei.

Fondatorul „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran, a fost plasat în arest preventiv. Acesta a fost reținut pe Aeroportul internațional Chișinău, în timp ce se pregătea să părăsească țara.

#bucatarii #Bismobil Kitchen #scandal #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.