Țeparul „bucătar” care a păcălit zeci de moldoveni! Prejudiciu de 10 milioane de lei

Procurorii PCCOCS, de comun cu angajații INI și DGUP din cadrul Poliției au reținut alte cinci persoane în dosarul escrocheriilor în dosarul denumit generic „Bis Mobil Kitchen.”

Astfel, au fost pornite 17 cauze penale, iar prejudiciul depășește 10.000.000 lei. Ulterior reținerii fondatorului companiei și plasării lui în arest, vineri au fost desfășurate 19 percheziții la mai multe adrese din Chișinău, în cadrul cărora au fost ridicate inclusiv documente contabile, înscrisuri de ciornă, telefoane mobile, purtători electronici de informație, mijloace bănești, contracte, facturi și ștampile.

Cele cinci persoane reținute vineri sunt trei bărbați și două femei din cadrul companiei, cu rol de contabili și agenți de vânzare. În ceea ce privește fondatorul companiei, urmează ca să se pronunțe Curtea de Apel Chișinău asupra contestării procurorilor PCCOCS vizavi de termenul arestării acestuia de 20 de zile, în raport cu cel de 30 de zile solicitat inițial.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele vizate în dosar se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Mihail Șaran, directorul Bismobil Kitchen a pus în aplicare o schemă prin care își însușea banii clienților, fără ca să le livreze mobila comandată de aceștia. Potrivit datelor din dosarul penal, escrocheria pusă la cale de către fondator a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari. Anchetatorii au stabilit că suma prejudiciului se ridică la 8 milioane de lei.

BANI.MD a scris cum a pus pe roate și o schemă de înșelăciune în România la Cluj și Iași unde clienții au achitat în avans mobila și au rămas fără comandă.

Mihail Saran, directorial firmei care produce mobilier pentru bucătării, a fost plasat în arest preventiv pentru 20 de zile, după ce a fost reținut pe Aeroportul Chișinău. Asta după ce mai multe persoane din Republica Moldova și România s-au plâns la poliție că nu și-au primit mobilierul pentru care au plătit în avans mii de euro. Fondatorul companiei este suspectat de escrocherie, infracțiune care, potrivit Codului Penal, se pedepsește cu 15 ani de pușcărie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bis mobil #saran #teapa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.