Doi alpiniști au murit pe Everest. Au fost supra-epuizați

Doi alpiniști, originari din Elvați și, respectiv, Statele Unite ale Americii, au murit pe vârful Everest. Un anunț în acest sens a fost făcut joi de reprezentanții unei companii de profil. Cele două persoane sunt primele victime pe cel mai înalt vârf din lume în acest sezon.

Alpiniștii au murit miercuri din cauza epuizării în timp ce coborau pe pantele muntelui de peste 8 mii de metri.

„Au fost trimiși șerpați cu rezerve suplimentare de oxigen, dar, din păcate, nu i-au putut salva”, a declarat reprezentantul companiei care a oferit sprijin alpiniștilor.

Everestul a fost escaladat de peste 6.000 de alpiniști de când a fost cucerit prima dată în 1953. Cel puțin 311 de oameni au murit pe versanții săi.

Autoritățile din Nepal au eliberat un număr record de 408 de permise pentru ascensiunea pe Everest în sezonul de alpinism aprilie-mai, după ce anul trecut niciunui alpinist nu i s-a permis să urce pe cel mai înalt munte din lume, din cauza pandemiei de coronavirus, notează REUTERS.

#Everest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.