Cum România a salvat Republica Moldova de o pană uriașă de curent! De la cine a cumpărat și la ce prețuri

Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.

Anul trecut, Energocom a încheiat pentru prima dată contracte bilaterale de livrare de electricitate, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a achiziționat electricitate și de pe piețele spot, pentru ziua următoare și intrazilnică, operate de OPCOM, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București și și-a deschis o sucursală în România.

În ceea ce privește prețurile de achiziție plătite de Energocom pentru importuri, cele din România au fost de departe cele mai ridicate.

Astfel, în timp ce din Ucraina compania moldovenească a importat electricitate la un preț de 1,51 lei moldovenești/KWh (0,36 RON/MWh), pentru importurile din România (în special pentru cele de pe OPCOM) prețul mediu ponderat a fost de 3,72 lei moldovenești/KWh (0,9 RON/KWh).

Acestea sunt prețuri de achiziție, în care nu sunt cuprinse costurile operaționale, taxele vamale, tarifele de transport și distribuție.

Totodată, Energocom a anunțat că va continua să achiziționeze și în luna februarie energie electrică de la Nuclearelectrica din România, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna februarie, Energocom va achiziționa de la Nuclearelectrica 16,240 MWh. Prețul energiei, în baza acestui contract, este de 450 RON/MWh.

În ceea ce privește exportul de electricitate, printr-o recentă modificare legislativă, producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut în Republica Moldova, prin adăugarea la acest preț a costurilor certificatelor CO2 obligatoriu de achiziționat conform legislației climatice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.