Cum România a salvat Republica Moldova de o pană uriașă de curent! De la cine a cumpărat și la ce prețuri

Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.

Anul trecut, Energocom a încheiat pentru prima dată contracte bilaterale de livrare de electricitate, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a achiziționat electricitate și de pe piețele spot, pentru ziua următoare și intrazilnică, operate de OPCOM, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București și și-a deschis o sucursală în România.

În ceea ce privește prețurile de achiziție plătite de Energocom pentru importuri, cele din România au fost de departe cele mai ridicate.

Astfel, în timp ce din Ucraina compania moldovenească a importat electricitate la un preț de 1,51 lei moldovenești/KWh (0,36 RON/MWh), pentru importurile din România (în special pentru cele de pe OPCOM) prețul mediu ponderat a fost de 3,72 lei moldovenești/KWh (0,9 RON/KWh).

Acestea sunt prețuri de achiziție, în care nu sunt cuprinse costurile operaționale, taxele vamale, tarifele de transport și distribuție.

Totodată, Energocom a anunțat că va continua să achiziționeze și în luna februarie energie electrică de la Nuclearelectrica din România, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna februarie, Energocom va achiziționa de la Nuclearelectrica 16,240 MWh. Prețul energiei, în baza acestui contract, este de 450 RON/MWh.

În ceea ce privește exportul de electricitate, printr-o recentă modificare legislativă, producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut în Republica Moldova, prin adăugarea la acest preț a costurilor certificatelor CO2 obligatoriu de achiziționat conform legislației climatice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.