Ce spune Jizdan despre proveniența celor 770 de mii de lei. De ce nu a inclus în declarația de avere toate bunurile

Deputatul Partidului Democrat din Moldova, Alexandru Jizdan, a venit cu unele precizări față de decizia Autorității Naționale de Integritate privind confiscarea a 770 de mii de lei, care nu au fost incluși în declarația de avere și interese personale, precum și unele detalii față de bunurile, care nu le-a declarat, scrie Realitatea.md.

Parlamentarul afirmă că, cei 770 de mii de lei sunt venituri acumulate din vinderea unei proprietăți de familie (un teren agricol al părinților săi) și au fost transferați oficial în perioada studiilor feciorului său peste hotare, timp de 4 ani.

Referitor la cele trei imobile, care ar fi deținute peste hotarele țării, Alexandru Jizdan afirmă că sunt trei apartamente luate în chirie în perioada studiilor fiului său.

„Respectiv, este absurd să-mi fie atribuite mie sau familiei mele în acest context”, scrie Jizdan pe Facebook.

Despre faptul că parlamentarul nu a declarat o construcție din localitatea Molovata acesta menționează că terenul și casa de vară construită acolo au fost declarate oficial, iar „problema de fapt ar fi în 28 de metri, care există în actele de vânzare-cumpărare, dar care fizic nu sunt”.

„Păcat că și acest lucru a fost interpretat de ANI”, spune Jizdan.

Cât despre suma de 53 de mii lei, bani care nu au fost incluși în declarația de venit de obținuți 4 ani în urmă, Alexandru Jizdan precizează că a comunicat angajaților ANI că sunt veniturile soției.

„Acești bani sunt veniturile soției mele din activitatea didactică, care din greșeală nu a fost indicată la momentul depunerii. Am prezentat toate informațiile și detaliile necesare care explică fiecare întrebare pe care a avut-o această instituție cu drept de a verifica, dar mă conving că nu s-a luat în calcul nimic absolut, fapt care îmi pare absolut incorect. Din această cauză, este absolut necesar ca instanța de judecată să verifice toate detaliile și să se expună pe marginea acestui caz în care sunt vizat și care mai degrabă seamănă cu „intenții politice”, explică deputatul PDM.

Amintim că, ANI a anunțat astăzi că a dispus confiscarea averii deputatului democrat, Alexandru Jizdan, după ce a depistat mai multe nereguli și omisiuni din declarația de avere și interese personale.

#Jizdan #imobile #declarație de avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.