Mașinile second-hand au împânzit țara. Moldovenii, țepuiți cu kilometrajul. Topul mărcilor cu kilometrajul trucat

Mașinile germane sunt cele mai afectate de fraudarea kilometrajului, iar Audi A8 este modelul care are kilometrajul cel mai des dat înapoi, arată datele unui studiu Car Vertical.

Cercetarea a cuprins 1,11 milioane de rapoarte istorice generate pe platfoma Car Vertical în ultimele 12 luni pe 24 de piețe diferite, acoperind SUA și cea mai mare parte a Europei.

Studiul a dezvăluit că mașina care are kilometrajul cel mai des dat înapoi este modelul Audi A8, 30,6% dintre toate mașinile de acest tip verificate pe platfomă având kilometrajul falsificat. Astfel, potrivit datelor, aproape unul din trei Audi A8 second hand poate avea kilometrajul dat înapoi.

Clasamentul total, procentaj din vehicule cu kilometrajul modificat:

– Audi A8 – 30,6%

– Ford Mustant – 25,7%

– VW Touareg – 25,4%

– Audi A7 – 24,5%

– BMW Seria 7 – 24,1%

– VW Transporter – 24%

– BMW X6 – 23,6%

– BMW X5 – 23,4%

– Audi A6 – 22,2%

– Ford Fusion – 22%

– VW CC – 21,8%

– VW Sharan – 21,5%

– VW Jetta – 21,2%

– Volvo XC70 – 21,1%

– BMW Seria 6 – 21%

– Audi Q7 – 20,4%

– Audi A5 – 20,2%

– VW Passat – 19,6%

– Opel Insignia – 19,5%

– BMW Seria 5 – 18,3%

6 din top 10 mașini care au cel mai des kilometrajul falsificat sunt vehicule germane scumpe, precum Audi A7, BMW X5, BMW seria 7.

Printre modelele de pe aceeași listă, dar care provin de la alți producători, vedem mașini precum Ford Mustang (locul 2 cu 25,7% din cazuri), Ford Fusion (locul 10 cu 22% kilometraje date înapoi), Volvo XC70 (locul 14 cu 21,1%) și Opel Insignia (locul 19 cu 19,5%).

Potrivit studiului carVertical, tipul de motor nu este un indicator bun pentru a determina dacă un vehicul este sau nu probabil să fi avut kilometrajul dat înapoi. Deși pentru unele modele, cum ar fi BMW Seria 7, versiunile pe benzină și diesel sunt mai probabil să fi avut kilometrajul modificat decât versiunea hibrid, pentru alte modele această corelație nu pare să fie adevărată. De exemplu, la Volkswagen Jetta, versiunea hibrid are o pondere mai semnificativă a instanțelor de kilometraj dat înapoi (cu o medie de 27% din cazuri) decât versiunile diesel (24,1%) sau pe benzină (22,4%) ale aceluiași model.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kilomeraj #marci #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.