Suma colosală la care se ridică pagubele produse de cutremurul din Turcia

Cel mai devastator cutremur care a lovit Turcia în aproape un secol ar putea costa ţara până la 84,1 miliarde de dolari, a arătat o organizaţie a oamenilor de afaceri din Turcia, în timp ce un oficial din cadrul Guvernului de la Ankara a estimat costurile la peste 50 de miliarde de dolari, transmite Reuters.

Bilanţul seismului violent care a lovit Turcia şi Siria la 6 februarie a crescut luni dimineaţa la 35.225 de morţi, conform celor mai recente rapoarte oficiale. Cutremurul cu magnitudinea 7,8 a ucis 31.643 de persoane în sudul Turciei, a declarat luni Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă (AFAD).

Potrivit unui raport publicat zilele trecute de Turkish Enterprise and Business Confederation, costurile pagubelor se ridică la 84,1 miliarde de dolari, dintre care 70,8 miliarde de dolari pentru repararea miilor de locuinţe distruse, 10,2 miliarde de dolari reprezentând pierderea venitului naţional şi 2,9 miliarde de dolari ca urmare a zilelor de lucru pierdute. Raportul estimează că principalele costuri vor fi cele cu reconstruirea locuinţelor, a liniilor pentru transportul energiei electrice şi a infrastructurii, precum şi acoperirea nevoilor de adăpost, pe termen scurt, mediu şi lung, ale sutelor de mii de oameni care au rămas fără locuinţă.

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat că statul va finaliza reconstrucţia caselor în decurs de un an iar Guvernul de la Ankara pregăteşte un program care va permite ţării „să stea din nou în picioare.”

Aproximativ 13,4 milioane de persoane trăiesc în cele 10 provincii turceşti lovite de cutremurul de săptămâna trecută, sau 15% din populaţia Turciei, şi aceste 10 provincii sunt responsabile pentru aproape 10% din Produsul Intern Brut al Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pagube #cutremur #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.

#deficit #buget #bani