Mihai Iuzvac la emisiunea 10 LEI „Ne-am întâlnit într-o vară, savurând un vin…”. Cum a început povestea Bahu Winery

Vinul reunește prietenii și îi inspiră să deschidă noi afaceri. Așa a început și istoria Bahu Winery – un mic producător de vin din Republica Moldova. Într-o seară de vară, la un pahar de vin, doi prieteni: Mihai Iuzvac și Anton Deleu au pus bazele unei mici afaceri care deja le aduce roade – au început să producă vin. În cadrul emisiunii 10 LEI, realizată de Bani.md în colaborare cu RLIVE TV, Mihai Iuzvac a oferit mai multe detalii despre istoria Bahu Winery, despre vinurile produse, prețuri și profit.

Istoria Bahu Winery

Așadar, toată istoria a început într-o seară de vară, când cei doi prieteni s-au întâlnit la un pahar de vin de casă, produs chiar de familia lui Mihai. În timp ce discutau și savurau vinul, a apărut ideea de a lansa o afacere, pentru a produce vin de calitate mai înaltă.

„A fost foarte rapid, toamna era aproape și noi în timp de două luni am reușit să facem o schiță de business plan, partea tehnică; am comandat utilajul și chiar în momentul în care se recoltau strugurii, eu montam utilajul. A fost destul de greu la început” a declarat Mihai Iuzvac.

Afacerea a fost lansată în anul 2020 și în 2021 au fost produse primele sticle de vin. În primul an au reușit să producă aproximativ 3.000 de sticle de vin din gama clasică „Sauvignon Blanc”, „Sauvignon Blanc Fume”, „Pinot Grigio” și Pinot Noir”. Apoi, în 2022, Bahu Winery a lansat o gamă nouă de vinuri și în 2023 a pregătit noi surprize pentru iubitorii de vin printre care Cabernet Sauvignon Franc.

Datorită participării la expoziții și degustări vinurile Bahu au reușit să atragă atenți consumatorilor de vin din țara noastră.

Mihai Iuzvac a recunoscut că pasiunea pentru vin s-a transmis din generație în generație. Astfel, și-a dorit să continue această activitate. În cadrul Bahul Winery, Mihai este cel care se ocupă de producerea vinului, iar Anton de partea administrativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O afacere de viitor

Chiar dacă afacerea obține deja profit, toți banii sunt reinvestiți pentru dezvoltarea afacerii. Potrivit lui Mihai Iuzvac, o vinărie este o afacere de viitor.

Strugurii pentru producerea vinurile Bahu provin dintr-o localitate pitorească – Bahu, din raionul Călărași. De aici vine și numele vinurilor. Pe viitor, urmează ca Bahu Winery să-și deschidă ușile pentru vizitatori.

„În prezent avem lucrări de construcție. Mulți ne întreabă „Când putem să venim?”, „Când putem să vă vizităm?”, În prezent construim, stricăm, amenajăm. Partea de amenajare este o muncă destul de mare, pentru că, în prezent, afacerea cu vinul e o afacere secundară, fiindcă suntem implicați în alte activități. Lucrăm mai mult în weekend, în concedii.”

#Mihai Iuzvac #Bahu Winery #10 lei #Bani.md #interviu #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.