Politician rus amenință direct Moldova: Avem cu ce să potolim minţile înfierbântate ale celor din Chişinău şi Bruxelles

Deputatul rus Serghei Mironov, preşedintele partidului Rusia Justă, apropiat de Kremlin şi care are relaţii strânse cu socialiştii moldoveni, sugerează că Moscova ar putea extinde aria aşa-zisei „operaţiuni militare speciale” şi asupra Republicii Moldova, pentru a proteja populaţia rusă, militarii ruşi şi depozitele cu muniţii din Transnistria.

„În ceea ce priveşte încercările Occidentului de a atrage Republica Moldova în conflictul cu Rusia, atunci conducerea republicii trebuie să înţeleagă că aceasta ar putea duce la extinderea zonei operaţiunii militare speciale pe care o desfăşoară forţele armate ruse. Avem cu ce să potolim minţile înfierbântate ale celor din Chişinău şi Bruxelles”, a amenintat Serghei Mironov, citat de deschide,md, care nu precizează unde a făcut deputatul aceste declaraţii.
Potrivit lui Mironov, ca urmare a „acţiunilor militare” care se desfăşoară în Ucraina, „retragerea trupelor ruse care păzesc depozitele cu muniţii sovietice (din Transnistria) a devenit un subiect vital pentru regimul de la Kiev”, iar Ucraina, susţine deputatul, ar pregăti o operaţiune militară pentru a ocupa depozitele cu armament din Cobasna.

„Depozitele cu armament nu vor ajunge în mâinile neonaziştilor. Dacă va apărea o asemenea necesitate, ele voi fi distruse”, a spus Mironov.

Deputatul susţine că noul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, ar fi vorbit în discursul de învestitură despre necesitatea „demilitarizării” Moldovei, adică despre retragerea militarilor ruşi din Transnistria. „Acesta este un vis al naţionaliştilor români şi moldoveni, precum şi al patronilor lor occidentali”, a spus Mironov, deşi la începutul anilor 2000 chiar Moscova se angajase în faţa comunităţii internaţionale că va face acest pas, o promisiune pe care nu a respectat-o niciodată.

Declaraţiile deputatului rus, fost preşedinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, intervin în contextul în care Moscova, deranjată de orientarea prooccidentală a Chişinăului, vehiculează tot mai des ideea că Occidentul acaparează Republica Moldova după modelul Ucraina şi de aceea ar putea împărtăşi „soarta” Ucrainei.

Chiar miercuri, într-o intervenţie avută în Duma de Stat a Rusiei, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a arătat deranjat de orientarea proeuropeană şi prooccidentală a Chişinăului, şi a menţionat că „există apeluri” pentru alegeri anticipate, în condiţiile în care tocmai a fost învestit noul guvern condus de Dorin Recean.

De altfel, la Chişinău se pregătesc pentru duminică noi proteste în spatele cărora stau forţele proruse din Republica Moldova.

Partidul lui Serghei Mironov are un acord de cooperare cu partidul socialist al fostului preşedinte Igor Doron încă din 2014. Igor Dodon se află în prezent în atenţia justiţiei de la Chişinău în urma unor acuzaţii de corupţie şi de finanţare ilegală a partidului său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mironov #transnistria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;
relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;
creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.