Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni un vis îndepărtat pentru mulţi: Producătorul se focusează pe clienții bogaţi

Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni în curând un vis îndepărtat pentru mulţi, cu excepţia celor mai înstăriţi, scrie Bloomberg. Preţul mediu al unui Mercedes a ajuns la aproximativ 72.900 de euro (76.590 de dolari) anul trecut – o creştere de 43% faţă de nivelurile din 2019. Acest lucru se potriveşte cu migrarea strategiei constructorului auto spre segmentul superior de piaţă, concentrându-se pe modelele de top, cum ar fi sedanul S-Class, pentru a susţine profiturile.

Compania a lucrat pe bază de cerere după ce lipsa cipurilor a redus producţia drastic anul trecut.

Mercedes anunţă că majorează preţurile chiar şi pentru modelele entry-level, cum ar fi hatchback-ul A-Class. Şoferii nu vor mai putea renunţa la prea multe dotări care înainte erau extra-opţiuni şi vor fi obligaţi să cumpere aproape exclusiv versiuni de top ale modelelor.

Mercedes nu este singurul producător auto care adoptă această strategie de creştere de preţuri. În întreaga lume, producătorii culeg beneficiile vânzării unor maşini mai puţine, dar mai scumpe. În SUA, plăţile lunare medii pentru o maşină nouă aproape s-au dublat de la sfârşitul anului 2019. Şi cum vehiculele electrice tind să coste mai mult decât o maşină medie cu motor cu combustie, trecerea la vehiculele electrice ar putea agrava şi mai mult criza de accesibilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vnizari #lux #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom