Generalul Armageddon are o nouă sarcină după atacurile surpriză ale ucrainenilor în Mariupol

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, continuă să remanieze conducerea armatei, în contextul în care ”campania militară specială” din Ucraina stagnează, notează The Moscow Times.

După o serie de atacuri ucrainene în spatele liniei frontului, inclusiv în Mariupol, oraș care a fost capturat în primăvară, Ministerul rus al Apărării a decis să schimbe subordonarea forțelor de apărare aeriană ale armatei.

Potrivit agenției ruse de presă TASS, care citează surse apropiate armatei, sistemul de apărare aeriană a fost transferat din subordinea Forțelor terestre la comanda Forțelor aeriene și spațiale.

Cel care va conduce forța de apărare aeriană, care are sarcina de a escorta și acoperi unitățile de luptă, este generalul Serghei Surovikin. Acesta este supranumit ”Generalul Armageddon” de presa rusă din cauza brutalității sale, fiind cel care a condus forțele ruse de pe frontul din Ucraina din octombrie 2022 până în ianuarie 2023. Sub comanda lui, forțele rusești au lansat atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene și s-au retras de pe malul de vest al Niprului, abandonând Hersonul, singurul centru regional capturat de la începutul invaziei.

Remanierea conducerii apărării antiaeriene a fost făcută după ce forțele armate ucrainene au început să lovească ținte rusești în Mariupol, la 80 km de linia frontului.

Săptămâna trecută, orașul, distrus aproape complet de război, a fost lovit de cel puțin 14 ori, potivit informațiilor făcute publice de ministerul britanic al Apărării. Atacurile au vizat depozite de muniții din apropierea aerodromului, depozite de combustibil și o bază militară amenajată la o uzină siderurgică din orașul portuar.

Noile atacuri au îngrijorat Moscova, care era convinsă că Mariupol, care a servit ca un important centru logistic, se afla în afara razei de acțiune a forțelor armate ucrainene, a mai precizat sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Surovikin #atac #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.