5G, rețeaua revoluționară care „dezamăgește pe toată lumea”

De la mașini autonome, la frigidere conectate și realitatea imersivă uluitoare: 5G trebuia să revoluționeze utilizarea telefoniei mobile, dar, de la consumatori la întreprinderi, rețeaua de ultimă generație „a dezamăgit aproape pe toată lumea”, spun experții, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Aflată în centrul discuțiilor de la reuniunea anuală a industriei mobile de la Barcelona (MWC), 5G este prezentată de organizatorii evenimentului ca fiind o rețea care va redefini „modul în care lumea se conectează”.

În realitate, „5G a dezamăgit aproape pe toată lumea – furnizorii de servicii și consumatorii – și nu a reușit să entuziasmeze companiile”, a declarat pentru AFP Dario Talmesio, director de cercetare la firma specializată Omdia.

Mii de consumatori americani au răspuns anul trecut la un sondaj, afirmând că sunt entuziasmați de perspectiva 5G. Însă, atunci când au fost întrebați, aceștia aveau doar o idee vagă despre beneficiile pe care le vor primi.

Cei mai mulți dintre ei au enumerat chiar servicii care erau deja disponibile cu rețeaua 4G, potrivit sondajului realizat de compania israeliană de software ironSource.

Anunțat ca fiind catalizatorul următoarei „revoluții industriale” încă de la lansarea sa în 2020, 5G promitea să perturbe sectoare întregi ale economiei cu noi utilizări, cum ar fi mentenanța predictivă, care ar trebui să permită reducerea defecțiunilor, sau realitatea augmentată, care ar trebui să permită apariția „industriei 4.0”.

Cum se poate realiza acest lucru? Datorită timpului redus de transmitere a datelor, o creștere de zece ori a debitului, dar și o creștere de zece ori a securității, cu ajutorul rețelelor private, care permit păstrarea datelor în cadrul întreprinderii.

Critici de neconceput

„Investițiile masive în rețele, care se ridică la aproape 600 de miliarde de euro în Europa în ultimul deceniu, sunt greu de monetizat”, a avertizat luni, la Barcelona, Christel Heydemann, directorul operatorului francez Orange.

Pentru o mare parte a industriei, însă, criticile la adresa 5G sunt de neconceput. Vicepreședintele Ericsson, Fredrik Jejdling, a respins luni ideea că adoptarea redusă a 5G ar fi unul dintre motivele disponibilizărilor masive, 8.500 de locuri de muncă la nivel mondial, anunțate vinerea trecută.

„Aceasta este o platformă pentru inovare. Dacă nu o faci, nu știi ce pierzi”, a spus el, insistând că nu se va face niciun compromis în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea 5G.

Frédérique Liaigre, care conduce operațiunile comerciale ale Verizon în Franța și în alte țări europene, a împărtășit entuziasmul executivului Ericsson, afirmând că potențialul 5G „nu are limite”.

În timp ce Verizon a fost unul dintre primii care a implementat 5G pentru clienții săi din SUA, Liaigre admite că partea comercială este abia la început, cu proiecte în curs de desfășurare, cum ar fi furnizarea unei rețele 5G private pentru portul Southampton din Marea Britanie, pentru a-și îmbunătăți securitatea și gestionarea lanțului de aprovizionare.

„Capacitățile de transformare ale acestei tehnologii sunt cu adevărat uimitoare”, a spus ea.

După o primă lansare a antenelor 5G pornind de la infrastructura 4G (denumită non stand alone) în 2020, se așteaptă ca a doua fază a implementării 5G de către operatori să permită rețelei să își atingă potențialul maxim odată ce se va afla pe o infrastructură de rețea 100% 5G (standalone) în cursul anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#global #5g #retea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina