Demers diplomatic american chiar în inima fostei sfere sovietice

02 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Marți, Administrația Biden și-a continuat demersurile vizând izolarea Rusiei chiar în inima fostei sfere de influență sovietice, șeful diplomației americane întâlnindu-se cu o serie de lideri din Asia Centrală pentru a le cere să nu ajute Rusia în tentativele sale de a se sustrage sancțiunilor impuse de Occident în urma invaziei sale din Ucraina.

Șeful diplomației americane, secretarul de stat Antony J. Blinken, a început un turneu de două zile în Asia Centrală, întâlnindu-se cu președintele Kazahstanului și cu ministrul de externe al acestei țări, amândoi exprimându-și dorința de a colabora cu Statele Unite și declarându-se hotărâți să apere suveranitatea națională a țărilor lor – un semnal care ar putea stârni îngrijorarea promotorilor agresiunii ruse.

În cadrul unei conferințe de presă, Blinken a declarat că Statele Unite sunt un partener sincer al țărilor din Asia Centrală și că „sprijinul nostru pentru independența și suveranitatea lor, precum și pentru integritatea lor teritorială este unul real”.

Administrația Biden, eforturi pentru a demonstra sprijinul față de Ucraina

Menită să sporească presiunile asupra Rusiei, vizita lui Blinken evidențiază eforturile Administrației Biden de a-și crea relații diplomatice în Asia Centrală. Regiunea cuprinde o serie de foste republici sovietice care ar putea scăpa din atenția Moscovei, dat fiind actualul război. Dar administrația întâmpină greutăți în regiune din cauza Chinei, o superputere vecină și o aliată a Rusiei care, în privința războiului, se află într-o tot mai mare contradicție cu Statele Unite.

În această săptămână, Beijingul a respins din nou indignat acuzațiile SUA potrivit cărora oficialii chinezi s-ar gândi să trimită Moscovei armament pe care să-l folosească în Ucraina. Iar, marți, China urma să îl primească pe președintele din Belarus, un  vajnic susținător pro-rus a cărui țară a fost folosită de Moscova, anul trecut, drept teren de pregătire a invaziei – vizita de trei zile a acestuia fiind o ripostă clară dată Statelor Unite și aliaților occidentali.

La un an după invazia Rusiei din Ucraina, Administrația Biden a depus o serie de eforturi diplomatice pentru a-și demonstra solidaritatea față de Kiev. Săptămâna trecută, Biden a făcut o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, iar, luni, secretarul american al trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe, n. red.), Janet L. Yellen, s-a deplasat la Kiev pentru a evidenția miliardele de dolari pe care Statele Unite le-au alocat Ucrainei pentru a asigura funcționarea guvernului pe timp de război.

Începând de marți, Blinken s-a întâlnit față în față cu omologii săi din cinci republici central-asiatice care au ieșit din Uniunea Sovietică pe vremea dezmembrării ei – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. (Ministrul de externe uzbek se află în Astana pentru o reuniune a oficialilor din grup, dar Biden va discuta cu el față în față miercuri, la Tașkent, capitala Uzbekistanului – următoarea escală a secretarului de stat american).

Fostele republici sovietice au relații strânse cu Moscova, dar oficialii americani au evidențiat o serie de reacții sceptice ale înalților oficiali din Asia Centrală, inclusiv din Kazahstan, față de președintele

Rusiei, Vladimir V. Putin, și față de invazia din Ucraina, o altă fostă republică sovietică.

În declarațiile făcute înaintea întrevederii pe care urma să o aibă cu Blinken la Astana, capitala Kazahstanului, președintele kazah, Kassim-Jomart Tokaiev, a subliniat: „Aș dori să-mi exprim aprecierea față de sprijinul continuu al Statelor Unite pentru independența, pentru integritatea teritorială și pentru suveranitatea noastră”.

Înaintea sosirii lui Blinken, oficialii americani au precizat că el va discuta cu liderii kazahi despre Rusia și despre război, Deși războiul nu a fost menționat explicit în primele declarații făcute reporterilor, liderii kazahi se tem de eventuale planuri ale rușilor pe tema țării lor.

„Suntem gata să cooperăm atenți la probleme de importanță vitală de pe plan internațional, inclusiv pe tema energiei, a securității și a crizei de alimente,, a schimbării climei și în privința relațiilor economice”, a declarat ministrul de externe al Kazahstanului, Auhtar Tileuberdi, înaintea întâlnirii cu Blinken, potrivit nytimes.com

Alături de el, Blinken s-a referit la îngrijorările legate de invazia Rusiei, afirmând: „După cum știți prea bine, Statele Unite sprijină ferm suveranitatea Kazahstanului, independența țării și integritatea sa teritorială. Uneori, ne mulțumim doar să spunem aceste cuvinte când, de fapt, ele nu au inițial un anume înțeles, dar, desigur, mai ales în astfel de vremuri, ele capătă o și mai mare rezonanță”.

După invazia Rusiei din Ucraina, aceasta este prima vizită a lui Blinken în Asia Centrală. El urmează ca, miercuri, să aibă o serie de întâlniri la Tașkent, după care se va deplasa în India pentru o reuniune cu miniștrii de externe ai țărilor din Grupul celor 20 de state industrializate (G-20).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!