Demers diplomatic american chiar în inima fostei sfere sovietice

02 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Marți, Administrația Biden și-a continuat demersurile vizând izolarea Rusiei chiar în inima fostei sfere de influență sovietice, șeful diplomației americane întâlnindu-se cu o serie de lideri din Asia Centrală pentru a le cere să nu ajute Rusia în tentativele sale de a se sustrage sancțiunilor impuse de Occident în urma invaziei sale din Ucraina.

Șeful diplomației americane, secretarul de stat Antony J. Blinken, a început un turneu de două zile în Asia Centrală, întâlnindu-se cu președintele Kazahstanului și cu ministrul de externe al acestei țări, amândoi exprimându-și dorința de a colabora cu Statele Unite și declarându-se hotărâți să apere suveranitatea națională a țărilor lor – un semnal care ar putea stârni îngrijorarea promotorilor agresiunii ruse.

În cadrul unei conferințe de presă, Blinken a declarat că Statele Unite sunt un partener sincer al țărilor din Asia Centrală și că „sprijinul nostru pentru independența și suveranitatea lor, precum și pentru integritatea lor teritorială este unul real”.

Administrația Biden, eforturi pentru a demonstra sprijinul față de Ucraina

Menită să sporească presiunile asupra Rusiei, vizita lui Blinken evidențiază eforturile Administrației Biden de a-și crea relații diplomatice în Asia Centrală. Regiunea cuprinde o serie de foste republici sovietice care ar putea scăpa din atenția Moscovei, dat fiind actualul război. Dar administrația întâmpină greutăți în regiune din cauza Chinei, o superputere vecină și o aliată a Rusiei care, în privința războiului, se află într-o tot mai mare contradicție cu Statele Unite.

În această săptămână, Beijingul a respins din nou indignat acuzațiile SUA potrivit cărora oficialii chinezi s-ar gândi să trimită Moscovei armament pe care să-l folosească în Ucraina. Iar, marți, China urma să îl primească pe președintele din Belarus, un  vajnic susținător pro-rus a cărui țară a fost folosită de Moscova, anul trecut, drept teren de pregătire a invaziei – vizita de trei zile a acestuia fiind o ripostă clară dată Statelor Unite și aliaților occidentali.

La un an după invazia Rusiei din Ucraina, Administrația Biden a depus o serie de eforturi diplomatice pentru a-și demonstra solidaritatea față de Kiev. Săptămâna trecută, Biden a făcut o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, iar, luni, secretarul american al trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe, n. red.), Janet L. Yellen, s-a deplasat la Kiev pentru a evidenția miliardele de dolari pe care Statele Unite le-au alocat Ucrainei pentru a asigura funcționarea guvernului pe timp de război.

Începând de marți, Blinken s-a întâlnit față în față cu omologii săi din cinci republici central-asiatice care au ieșit din Uniunea Sovietică pe vremea dezmembrării ei – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. (Ministrul de externe uzbek se află în Astana pentru o reuniune a oficialilor din grup, dar Biden va discuta cu el față în față miercuri, la Tașkent, capitala Uzbekistanului – următoarea escală a secretarului de stat american).

Fostele republici sovietice au relații strânse cu Moscova, dar oficialii americani au evidențiat o serie de reacții sceptice ale înalților oficiali din Asia Centrală, inclusiv din Kazahstan, față de președintele

Rusiei, Vladimir V. Putin, și față de invazia din Ucraina, o altă fostă republică sovietică.

În declarațiile făcute înaintea întrevederii pe care urma să o aibă cu Blinken la Astana, capitala Kazahstanului, președintele kazah, Kassim-Jomart Tokaiev, a subliniat: „Aș dori să-mi exprim aprecierea față de sprijinul continuu al Statelor Unite pentru independența, pentru integritatea teritorială și pentru suveranitatea noastră”.

Înaintea sosirii lui Blinken, oficialii americani au precizat că el va discuta cu liderii kazahi despre Rusia și despre război, Deși războiul nu a fost menționat explicit în primele declarații făcute reporterilor, liderii kazahi se tem de eventuale planuri ale rușilor pe tema țării lor.

„Suntem gata să cooperăm atenți la probleme de importanță vitală de pe plan internațional, inclusiv pe tema energiei, a securității și a crizei de alimente,, a schimbării climei și în privința relațiilor economice”, a declarat ministrul de externe al Kazahstanului, Auhtar Tileuberdi, înaintea întâlnirii cu Blinken, potrivit nytimes.com

Alături de el, Blinken s-a referit la îngrijorările legate de invazia Rusiei, afirmând: „După cum știți prea bine, Statele Unite sprijină ferm suveranitatea Kazahstanului, independența țării și integritatea sa teritorială. Uneori, ne mulțumim doar să spunem aceste cuvinte când, de fapt, ele nu au inițial un anume înțeles, dar, desigur, mai ales în astfel de vremuri, ele capătă o și mai mare rezonanță”.

După invazia Rusiei din Ucraina, aceasta este prima vizită a lui Blinken în Asia Centrală. El urmează ca, miercuri, să aibă o serie de întâlniri la Tașkent, după care se va deplasa în India pentru o reuniune cu miniștrii de externe ai țărilor din Grupul celor 20 de state industrializate (G-20).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.