Demers diplomatic american chiar în inima fostei sfere sovietice

02 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Marți, Administrația Biden și-a continuat demersurile vizând izolarea Rusiei chiar în inima fostei sfere de influență sovietice, șeful diplomației americane întâlnindu-se cu o serie de lideri din Asia Centrală pentru a le cere să nu ajute Rusia în tentativele sale de a se sustrage sancțiunilor impuse de Occident în urma invaziei sale din Ucraina.

Șeful diplomației americane, secretarul de stat Antony J. Blinken, a început un turneu de două zile în Asia Centrală, întâlnindu-se cu președintele Kazahstanului și cu ministrul de externe al acestei țări, amândoi exprimându-și dorința de a colabora cu Statele Unite și declarându-se hotărâți să apere suveranitatea națională a țărilor lor – un semnal care ar putea stârni îngrijorarea promotorilor agresiunii ruse.

În cadrul unei conferințe de presă, Blinken a declarat că Statele Unite sunt un partener sincer al țărilor din Asia Centrală și că „sprijinul nostru pentru independența și suveranitatea lor, precum și pentru integritatea lor teritorială este unul real”.

Administrația Biden, eforturi pentru a demonstra sprijinul față de Ucraina

Menită să sporească presiunile asupra Rusiei, vizita lui Blinken evidențiază eforturile Administrației Biden de a-și crea relații diplomatice în Asia Centrală. Regiunea cuprinde o serie de foste republici sovietice care ar putea scăpa din atenția Moscovei, dat fiind actualul război. Dar administrația întâmpină greutăți în regiune din cauza Chinei, o superputere vecină și o aliată a Rusiei care, în privința războiului, se află într-o tot mai mare contradicție cu Statele Unite.

În această săptămână, Beijingul a respins din nou indignat acuzațiile SUA potrivit cărora oficialii chinezi s-ar gândi să trimită Moscovei armament pe care să-l folosească în Ucraina. Iar, marți, China urma să îl primească pe președintele din Belarus, un  vajnic susținător pro-rus a cărui țară a fost folosită de Moscova, anul trecut, drept teren de pregătire a invaziei – vizita de trei zile a acestuia fiind o ripostă clară dată Statelor Unite și aliaților occidentali.

La un an după invazia Rusiei din Ucraina, Administrația Biden a depus o serie de eforturi diplomatice pentru a-și demonstra solidaritatea față de Kiev. Săptămâna trecută, Biden a făcut o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, iar, luni, secretarul american al trezoreriei (echivalentul ministrului de finanțe, n. red.), Janet L. Yellen, s-a deplasat la Kiev pentru a evidenția miliardele de dolari pe care Statele Unite le-au alocat Ucrainei pentru a asigura funcționarea guvernului pe timp de război.

Începând de marți, Blinken s-a întâlnit față în față cu omologii săi din cinci republici central-asiatice care au ieșit din Uniunea Sovietică pe vremea dezmembrării ei – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. (Ministrul de externe uzbek se află în Astana pentru o reuniune a oficialilor din grup, dar Biden va discuta cu el față în față miercuri, la Tașkent, capitala Uzbekistanului – următoarea escală a secretarului de stat american).

Fostele republici sovietice au relații strânse cu Moscova, dar oficialii americani au evidențiat o serie de reacții sceptice ale înalților oficiali din Asia Centrală, inclusiv din Kazahstan, față de președintele

Rusiei, Vladimir V. Putin, și față de invazia din Ucraina, o altă fostă republică sovietică.

În declarațiile făcute înaintea întrevederii pe care urma să o aibă cu Blinken la Astana, capitala Kazahstanului, președintele kazah, Kassim-Jomart Tokaiev, a subliniat: „Aș dori să-mi exprim aprecierea față de sprijinul continuu al Statelor Unite pentru independența, pentru integritatea teritorială și pentru suveranitatea noastră”.

Înaintea sosirii lui Blinken, oficialii americani au precizat că el va discuta cu liderii kazahi despre Rusia și despre război, Deși războiul nu a fost menționat explicit în primele declarații făcute reporterilor, liderii kazahi se tem de eventuale planuri ale rușilor pe tema țării lor.

„Suntem gata să cooperăm atenți la probleme de importanță vitală de pe plan internațional, inclusiv pe tema energiei, a securității și a crizei de alimente,, a schimbării climei și în privința relațiilor economice”, a declarat ministrul de externe al Kazahstanului, Auhtar Tileuberdi, înaintea întâlnirii cu Blinken, potrivit nytimes.com

Alături de el, Blinken s-a referit la îngrijorările legate de invazia Rusiei, afirmând: „După cum știți prea bine, Statele Unite sprijină ferm suveranitatea Kazahstanului, independența țării și integritatea sa teritorială. Uneori, ne mulțumim doar să spunem aceste cuvinte când, de fapt, ele nu au inițial un anume înțeles, dar, desigur, mai ales în astfel de vremuri, ele capătă o și mai mare rezonanță”.

După invazia Rusiei din Ucraina, aceasta este prima vizită a lui Blinken în Asia Centrală. El urmează ca, miercuri, să aibă o serie de întâlniri la Tașkent, după care se va deplasa în India pentru o reuniune cu miniștrii de externe ai țărilor din Grupul celor 20 de state industrializate (G-20).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.