Criză pe piața imobiliară din Marea Britanie. Preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin anual

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în februarie cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prima lor scădere anuală din iunie 2020 şi cea mai puternică scădere din noiembrie 2012, potrivit unui raport urmărit pe scară largă al societăţii de construcţii Nationwide, transmite CNBC.

Preţurile au scăzut în februarie cu 0,5% comparativ cu luna precedentă, fiind acum cu 3,7% mai mici faţă de vârful atins august 2022, deoarece dobânzile creditelor ipotecare mai mari şi o criză a costului vieţii au continuat să descurajeze cumpărarea de case.
”Recenta serie de date slabe referitoare la preţurile locuinţelor a început cu turbulenţele pieţei financiare provocate de mini-bugetul anunţat de guvern la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. În timp ce condiţiile pieţei financiare s-au normalizat cu ceva timp în urmă, activitatea de pe piaţa imobiliară a rămas redusă”, a spus economistul şef al Nationwide Robert Gardner, într-un comunicat de presă de miercuri.

Dobânzile ipotecare au crescut în septembrie 2022, după ce ”mini-bugetul” dezastruos de reducere a taxelor al fostului prim-ministru Liz Truss a determinat o vânzare istorică pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din Regatul Unit, ducând în cele din urmă la o intervenţie a Băncii Angliei şi la demisia lui Truss după numai 44 de zile în funcţie.

Scăderea preţurilor imobiliare din februarie reflectă probabil daunele persistente aduse încrederii şi presiunile asupra veniturilor gospodăriilor, inflaţia continuând să depăşească creşterea salariilor şi dobânzile ipotecare rămânând substanţial mai mari decât minimele din 2021, a explicat Gardner.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Londra #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.