Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti: Oligarhii care sunt în complictate cu Federaţia Rusă, să fie sancţionaţi

Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a afirmat miercuri seară, la Euronews, că autorităţile moldoveneşti speră ca în cursul acestui an aşa-numiţii oligarhi care încearcă destabilizarea ţării să fie puşi pe ”lista neagră” a Uniunii Europene, potrivit.

El precizează că autorităţile moldovene au cerut extrădarea milionarului Ilan Şor, despre care spun că se află în spatele protestelor de stradă din Republica Moldova, arătând că sunt conştiente că extrădarea acestuia din Israel va fi ”mai dificilă”, dar că oficialii de la Chişinău ”vor insista”. Conform lui Chirilă, Republica Moldova este ”mult mai pregătită” acum decât era în urmă cu un an pentru a face faţă provocărilor din exterior.
”Să ne aducem aminte că în toamnă am avut de o amploare mai mare decât le avem acum şi am reuşit să facem faţă. De această dată sunt mai violenţi, dar şi forţele noastre de ordine sunt pregătite şi instruite să facă faţă unor astfel de provocări. Suntem mult mai bine pregătiţi decât eram acum un an şi nu vom fi luaţi prin surprindere, indiferent de unde va veni această provocare”, a afirmat Victor Chirilă, vineri seară, la Euronews România.

Ambasadorul a explicat că autorităţile moldoveneşti ştiu ”foarte bine” de unde vin provocările la adresa puterii de la Chişinău.
”Ştim cine este instigatorul, organizatorul principal al acestor proteste, domnul Şor care se află în Israel şi extrădarea căruia a fost solicitată şi autorităţile din Israel analizează această solicitare, înţeleg că nimic nu este imposibil. Ne dăm seama că procedurile de extrădare vor fi mai dificile, dar noi vom insista”, a adăugat Victor Chirilă.

El a mai afirmat că autorităţile de la Chisinău îşi doresc ca oligarhii implicaţi în acte de corupţie şi acţiuni de destabilizare a ordinii democratice din ţară să fie sancţionaţi.
”Suntem în discuţii şi cu Bruxellesul şi cu statele membre pentru a-i sancţiona, a-i pune pe lista neagră şi în interiorul Uniunii Europene pe Plahotniuc şi pe Şor şi pe alţi oligarhi. (…) Urmează un proces de reflecţie, sperăm foarte mult ca acest proces de reflecţie să dureze cât mai puţin astfel încât să avem pe parcursul anului acesta, de ce nu până la sfârşitul acestui an, o decizie prin care aceşti oligarhi care contribuie la destabilizarea ordinii din Republica Moldova în complicitate directă sau indirectă cu Federaţia Rusă să fie sancţionaţi, puşi pe lista neagră, conturile lor bancare să fie blocate”, a adăugat ambasadorul Victor Chirilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză