Conductele rușilor vor rugini în Marea Baltică! Gazprom anunță că le sigilează în lipsa exporturilor de metan

Conductele de gaz subacvatice Nord Stream, distruse în urma unor explozii în 2022, urmează să fie sigilate și să intre în conservare, deoarece nu există planuri imediate de reluare a exporturilor de gaze către Germania.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, sub Marea Baltică, au declarat pentru Reuters surse din Moscova.

Trei dintre conducte au fost distruse de o serie de explozii în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 este încă intactă.

Gazprom a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil să repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective de reluare a relațiilor cu Occidentul, astfel că nu va face acest lucru.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostei Uniuni Sovietice s-au înjumătățit în 2022.

O sursă a spus că Rusia a considerat proiectul „îngropat”. Alte două surse au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea rețelei de condcute subacvatice.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unei protecții pentru a preveni coroziunea suplimentară a țevilor din cauza apei sărate.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, s-ar scumpi mult, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult de la Rusia.

Rusia exportă în prezent doar 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Baltica #conducte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.