Conductele rușilor vor rugini în Marea Baltică! Gazprom anunță că le sigilează în lipsa exporturilor de metan

Conductele de gaz subacvatice Nord Stream, distruse în urma unor explozii în 2022, urmează să fie sigilate și să intre în conservare, deoarece nu există planuri imediate de reluare a exporturilor de gaze către Germania.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, sub Marea Baltică, au declarat pentru Reuters surse din Moscova.

Trei dintre conducte au fost distruse de o serie de explozii în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 este încă intactă.

Gazprom a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil să repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective de reluare a relațiilor cu Occidentul, astfel că nu va face acest lucru.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostei Uniuni Sovietice s-au înjumătățit în 2022.

O sursă a spus că Rusia a considerat proiectul „îngropat”. Alte două surse au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea rețelei de condcute subacvatice.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unei protecții pentru a preveni coroziunea suplimentară a țevilor din cauza apei sărate.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, s-ar scumpi mult, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult de la Rusia.

Rusia exportă în prezent doar 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Baltica #conducte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.