Banca Națională a Elveției suferă pierderi record. Pentru a doua oară în istorie nu va plăti dividende anuale

Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (141,54 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, scrie Reuters.

Acestea pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a SNB, au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Aprecierea francului elveţian a avut de asemenea un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de SNB de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020, astfel că instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#banca nationala a elvetiei #dividende #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.