Banca Națională a Elveției suferă pierderi record. Pentru a doua oară în istorie nu va plăti dividende anuale

Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (141,54 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, scrie Reuters.

Acestea pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a SNB, au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Aprecierea francului elveţian a avut de asemenea un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de SNB de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020, astfel că instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#banca nationala a elvetiei #dividende #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.