Regimul lui Vladimir Putin a investit de mult în menținerea Republicii Moldovei pe orbita sa. Operațiunile întunecate ale serviciilor sale militare și de informații au fost scoase la iveală de diverse rapoarte.
Acum există dovezi – potrivit oficialilor moldoveni și ucraineni – că Putin încearcă să prăbușească guvernul ales și să-l înlocuiască cu unul favorabil Kremlinului, folosind forțe locale pro-ruse, după cum a detaliat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe 13 februarie, scrie ziare com.
Parcă pentru a-i confirma spusele pe 28 februarie, în capitală, Chișinău, a avut loc un miting de protest organizat de „Mișcarea pentru Popor”, care a inclus reprezentanți ai partidelor pro-ruse Șor și PACE. Participanții au încercat să spargă cordonul poliției către clădirea guvernului, ceea ce a dus la lupte între protestatari și oamenii legii.
Presa oficială rusă a subliniat că protestatarii nu numai că s-au opus creșterii tarifelor și prețurilor (inflația a crescut peste 30% anul trecut), dar și „au cerut demisia președintelui și guvernului”. Între timp, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernământ a comentat că protestele au urmărit „destabilizarea situației din țară” și pentru a-l ajuta pe șeful opoziției pro-ruse, Ilan Șor, „să se ascundă de justiție”. Șor, condamnat în lipsă, se crede că se află în Israel.
Moldova a suferit o deteriorare a situaţiei economice anul trecut, în principal ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. PIB-ul în 2022 a scăzut la aproximativ 1% față de rata de aproape 14% din anul precedent. Ţara rămâne dependentă de banii moldovenilor care lucrează în străinătate şi de granturi şi împrumuturi internaţionale.
Dar ceea ce pare să fi declanșat ultimele evenimente sunt schimbările care stau la baza viziunii moldovenești și rusești cu privire la negocierile privind Transnistria, scrie analista Kseniia Kirillova, pentru CEPA.
Guvernul moldovean caută alternative pentru reunirea țării și îndepărtarea celor aproximativ 1.500 de trupe rusești, după decizia UE din 2022 de a acorda statutul de candidat Moldovei.
Pare un scenariu cunoscut. Decizia Ucrainei de a se îndrepta spre UE a declanșat invazia inițială a lui Putin în 2014 și anexarea Crimeei. Kremlinul a precizat că nu va accepta ca ce consideră state satelit să se deplaseze spre orbita europeană.
La 16 februarie, premierul moldovean Dorin Recean a descris obiectivele și prioritățile guvernului său în raport cu Transnistria, care au inclus, printre altele, evacuarea completă a celor 1.500 de trupe rusești „staționate ilegal”, armele acestora și un arsenal enorm de muniție, aproximativ 20.000 de tone. Premierul a subliniat că a căutat o soluție diplomatică „care să conducă la recuperarea suveranității depline a Republicii Moldova”. Acest lucru poate suna previzibil și chiar inofensiv, având în vedere accentul pe care îl pune pe necesitatea unei soluții pașnice. Pentru Vladimir Putin și anturajul său, totuși, aceasta poate să fi sunat ca o intenție voalată de a forța Rusia să iasă din teritoriile pe care le-a confiscat în 1992.
Luate împreună, sfârșitul efectiv al formatului de negocieri 5+2 și începutul unui proces accelerat UE-Moldova vor fi văzute de Rusia ca punând bazele unei alte înfrângeri strategice.
Acest lucru se potrivește perspectivei Kremlinului și completează detalii despre presupusul război proxy al Occidentului împotriva Rusiei. După cum a descris secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, un aliat cheie al lui Putin, Rusia este angajată într-o „confruntare militară cu NATO și, mai ales, cu Statele Unite și Anglia”.
Rușii se tem ca nu cumva munițiile de la Cobasna să ajungă în mâinile ucrainenilor
Acest lucru poate explica, de asemenea, acuzațiile Kremlinului conform cărora Ucraina ar organiza provocări armate împotriva „Republicii Moldovenești Transnistrene”. În ciuda naturii groaznice a acuzațiilor (ultimul lucru pe care Ucraina îl dorește este un alt front în sud-vestul său), declarațiile Kremlinului ar putea să trădeze o îngrijorare cu privire la poziția expusă între Ucraina, Moldova și NATO. Rusia s-ar putea îngrijora că Moldova va căuta ajutorul Ucrainei pentru a demilitariza Transnistria, poate în urma unui regres major rusesc. O „operațiune sub steag fals” a Kremlinului pentru a implica Ucraina ar putea fi posibilă, după cum a spus Institutul pentru Studierea Războiului din Washington.
Există și o îngrijorare imediată. Analiștii militari ruși de pe site-ul Military Review, care este apropiat de Ministerul rus al Apărării, susțin că interesul Ucrainei este „cantitatea imensă de muniție care este depozitată de mai multe decenii în depozitele de la Cobasna” pe teritoriul Transnistriei. Se pare că Kremlinul se teme serios că acest arsenal ar putea cădea în mâinile armatei ucrainene.
Într-adevăr, încă din 2015, experții moldoveni au remarcat că aceste depozite sunt printre cele mai mari din estul Europei și includ cartușe de artilerie, grenade, gloanțe, muniții pentru avioane și așa mai departe. Într-o perioadă în care atât forțele ucrainene, cât și cele ruse duc lipsă de muniție, cea din Cobasna ar putea fi o potențială mină de aur militară. În plus, potrivit unei anchete a Dossier Center, publicată în octombrie anul trecut, sediul principal al FSB în regiune se află în Transnistria. Pregătește și coordonează personal pentru acțiuni clandestine în sudul Ucrainei, inclusiv pregătirea echipelor de sabotaj.
Anchetatorii au mai remarcat că generalul Dmitri Miliutin, care supraveghează activitatea FSB în „străinătatea apropiată”, inclusiv Moldova, este un susținător fervent al restabilirii Uniunii Sovietice și consideră că țările post-sovietice trebuie să rămână pe orbita Rusiei. În mod clar, totuși, garnizoana rusă și aproximativ 8.000 de soldați transnistreni sunt izolați, iar „aceste unități nu reprezintă o forță militară serioasă”.
Adevărul este că Rusia joacă o mână slabă în Transnistria. Drept urmare, Ministerul rus de Externe a încercat să intimideze Ucraina și Moldova, spunând că orice amenințare la adresa forțelor de menținere a păcii, cetățenilor și depozitelor militare rusești din Transnistria va fi considerată „ca un atac asupra Federației Ruse”, susține Kirillova.
Kremlinul încearcă să destabilizeze din interior regiunea
Kremlinul a încercat până acum să destabilizeze regiunea din interior. De exemplu, în primăvara anului trecut, în clădirea Ministerului Securității de Stat al Transnistriei din Tiraspol au avut loc o serie de explozii, pe care rușii le-au atribuit „sabotorilor ucraineni”. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a atribuit acest lucru forțelor ruse.
Analiștii militari ruși au propus și ei ceva mult mai întunecat, sugerând distrugerea arsenalului din Transnistria.
„Vă închipuiți ce s-ar întâmpla dacă un obuz sau o mină ar lovi arsenalul?… Sau un comandant al apărătorilor ar pregăti arsenalul pentru distrugere în cazul în care apărarea este încălcată?… Cutremurul provocat de explozia de muniție de la Cobasna ar fi aproximativ de aceeași putere ca cel din Turcia. Experții vorbesc despre o magnitudine de 7 și chiar 7,5 ”, au spus propagandiștii ruși.
În satul Cobasna, din oraşul Rîbnița, situat la aproximativ 2 kilometri de granița cu Ucraina, se află unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa de Est.
Aici s-ar afla aproximativ 20.000 de tone de muniție din epoca sovietică, păzite de aproape 1.500 de soldați ruși din aşa numitul Grup Operativ de Trupe Ruse (GOTR).
Mai bine de jumătate din cantitate, mai exact 57%, ar fi muniţie învechită, care nu poate fi folosită sau transportată. Accesul în zonă este strict interzis, fiind controlat de forțele transnistrene și ruse. Niciun oficial de la Chișinău nu a avut însă acces acolo în cel puțin ultimele două decenii, potrivit presei moldovene. Experți din fosta Uniune Sovietică au spus în repetate rânduri că Rusia folosește depozitul de la Cobasna ca metodă de șantaj geopolitic în relațiile cu Republica Moldova, o altă pârghie pe care conflictul înghețat de pe Nistru o oferă Kremlinului.
Depozitul militar de la Cobasna a fost creat în anii 1940 în Transnistria. Cunoscut ca depozitul de muniții de artilerie nr. 1411, acesta a fost un arsenal strategic al Districtului Militar de Vest al URSS. Cea mai mare parte a muniției a fost depozitată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte foste membre ale Pactului de la Varșovia. Potrivit unor experţi, o explozie aici ar putea provoca un imens dezastru ecologic și uman.
Ultimul plan rus privind depozitul de muniții de la Cobasna datează din august 2019. Atunci ministrul rus al Apărării vorbea de declanșarea unui nou proces de casare a muniției depozitate la Cobasna.
„Problema este că, în ultimele două decenii, accesul la depozit nu a fost permis niciunui observator internațional. Informațiile sunt furnizate doar de regimul separatist sau de contingentul Federației Ruse”, a declarat fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuță, citat de Radio Europa Liberă. „În primul rând, există procese chimice care nu pot fi controlate. Deci, în orice moment putem avea explozii involuntare din cauza modului în care sunt depozitate armele”, a susținut Ion Leahu, fost membru al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control.
Un studiu realizat de Academia de Ştiinte a Republicii Moldova şi citat de presa de la Chişinău susţine că în cazul unui accident ar rezulta o explozie cu o putere echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.
Publicația Nezavisimaia Gazeta a sugerat că „liderilor Transnistriei le este frică de explozii în depozitele de muniții”. Nu au spus că primele victime ale unei astfel de explozii vor fi oamenii din republica marionetă. Ca și în cazul amenințărilor nucleare ale lui Putin, șantajul rus induce ideea că este indiferent la consecințele acțiunilor sale.
