Bloomberg: Renault nu mai e roata care scârțâie în alianța cu Nissan

09 Mart. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

În 8 martie 2022, acţiunile Renault au ajuns la pragul de jos, în contextul turbulenţelor provocate de invadarea Ucrainei. Au urmat avertismente de la Fitch Ratings privind expunerea producătorului auto la Rusia, care era atunci a doua sa piaţă după Franţa. În câteva săptămâni, Renault a făcut o ieşire costisitoare de pe piaţa rusă.

Acum Nissan este în vizorul agenţiilor de evaluare financiară. Marţi, S&P Global Ratings a retrogradat grupul nipon la „junk” (nerecomandat pentru investiţii), citând profitabilitatea redusă şi faptul că o revenire puternică a vânzărilor companiei japoneze este „puţin probabilă”. Luna trecută, Fitch a revizuit în creştere ratingul pe termen lung al Renault, de la „BB” la „BB plus”, perspectiva atribuită fiind stabilă. Îmbunătăţirea reflectă întărirea profitabilităţii Renault şi a flexibilităţii bilanţului, în urma actualizării planului său strategic, informează Fitch. Şi S&P a îmbunătăţit ratingul acordat Renault.

Ce s-a întâmplat? Renault şi-a luat medicamentele şi a schimbat rapid subiectul. Compania a transferat statului rus participaţia majoritară deţinută la AvtoVaz, cel mai mare producător auto din Rusia, pentru o rublă, şi apoi a impresionat pieţele cu planul de a lista noua sa divizie de vehicule electrice. În mai 2022, Renault anunţase în mod oficial că ia în considerare opţiunea creării a două entităţi separate, una dedicată dezvoltării, producţiei şi vânzării de vehicule electrice, cu sediul în Franţa, şi cealaltă dedicată dezvoltării şi producţiei de motoare şi cutii de viteze termice şi hibride de nouă generaţie E-TECH, care va include operaţiunile din România, Spania, Portugalia, Turcia şi America Latină.

Efortul radical de a revitaliza compania, cu o vechime de 125 de ani, i-a adus multe satisfacţii directorului general Luca de Meo. În ianuarie, Renault şi Nissan au convenit o restructurare profundă a alianţei lor, înfiinţată în 1999, care le va pune pe picior de egalitate, iar producătorul auto nipon va investi în noua divizie de vehicule electrice a grupului francez. Conform acordului, Renault îşi reduce participaţia la Nissan la 15%, de la aproximativ 43%, transferându-şi participaţia rămasă, de 28%, într-un trust francez. Nissan s-a angajat să preia o participaţie de până la 15% din viitoarea divizie de automobile electrice a Renault.

Nissan a obţinut ceea ce dorea de mult timp: să fie pe picior de egalitate cu Renault şi să aibă drept de vot în alianţă. Dar analiştii avertizează că Nissan va sfârşi prin a plăti un preţ pentru dorinţa sa – va cumpăra probabil unele din propriile sale acţiuni pe care le va vinde Renault.

Chiar dacă Nissan şi-a revenit după doi ani de pierderi şi îşi menţine prognozele referitoare la un profit operaţional de 360 miliarde de yeni (2,7 miliarde de dolari) pentru exerciţiul fiscal care se va încheia la data de 31 martie 2022, producătorul auto nipon are puţine noi modele cu care să atragă cumpărătorii de automobile. Un yen mai slab la finele lui 2022 a ajutat Nissan să îşi majoreze veniturile realizate pe piaţa locală, însă acest fenomen va dispărea pe măsură ce moneda japoneză se va aprecia în acest an.

Perturbările de pe lanţurile de aprovizionare vor mai continua, probabil, pentru o perioadă, în timp ce creşterea costurilor, asociată cu încetinirea economiei mondiale şi creşterea dobânzilor, înseamnă că industria auto mondială se va confrunta cu condiţii dificile pe parcursul următorilor doi ani, estimează S&P Global Ratings.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.