Spionii americani au deschis cutia Pandorei și au oferit Chișinăului informații despre omuleții verzi a lui Putin

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, a acuzat vineri Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, inclusiv prin proteste, cu scopul de a instala un guvern mai favorabil cauzei sale, relatează presa internaţională.

Deşi Statele Unite nu văd nicio ameninţare militară imediată la adresa Republicii Moldova, administraţia consideră că Rusia încearcă să slăbească mica ţară europeană, să fabrice o insurecţie şi să instaleze un guvern pro-Moscova, a relatat Reuters.

„Credem că Rusia caută să slăbească guvernul Republicii Moldova, cu siguranţă scopul final fiind acela de a vedea la conducerea ţării o administraţie mai favorabilă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, citat de AFP.

SUA consideră că Rusia are în vedere mai multe „opţiuni pentru a slăbi guvernul moldovean” şi pentru a-l împiedica să strângă relaţiile cu Europa. Kirby a spus că „actori ruşi” având legături cu serviciile de informaţii ale Moscovei „încearcă să organizeze şi să se folosească de pretextul unor proteste în Republica Moldova ca bază pentru o insurecţie fabricată împotriva guvernului moldovean”, scrie The Independent.

SUA văd, de asemenea, indicii că actori legaţi de guvernul rus ar putea oferi instruire demonstranţilor antiguvernamentali din Moldova, a mai spus Kirby. „În anii trecuţi am văzut că Rusia a încercat şi a eşuat să destabilizeze alte ţări europene”, a continuat John Kirby, menţionând că o astfel de încercare a existat în Muntenegru în 2016.

„Chiar dacă activităţile grupurilor ruse care încearcă să vizeze Republica Moldova sunt îngrijorătoare, nu ar trebui să le supraestimăm capacităţile. Vreau să subliniez faptul că guvernul moldovean este rezilient şi lucrează eficient pentru a contracara aceste ameninţări”, a menţionat John Kirby. „Suntem încrezători în instituţiile democratice şi economice ale Republicii Moldova şi în capacităţile lor de a răspunde la aceste ameninţări”, a adăugat el.

Kirby le-a spus reporterilor de la Casa Albă că informaţiile pe care le-a împărtăşit vineri sunt informaţii recent declasificate de serviciile de spionaj şi a precizat că SUA au transmis aceste informaţii – plus „detalii suplimentare” – autorităţilor moldovene „pentru ca acestea să poată investiga în continuare şi să întrerupă planurile ruseşti”.

Administraţia Biden consideră, de asemenea, că Moscova lucrează inclusiv prin dezinformare pentru a destabiliza Moldova, scrie CNN. Un exemplu a fost afirmaţia de luna trecută a Ministerului rus al Apărării potrivit căreia Ucraina ar fi plănuit să invadeze Transnistria, regiunea separatistă din Moldova susţinută de Moscova. Oficialii americani au declarat că aceste afirmaţii sunt „nefondate, false şi creează o alarmă nefondată”, menţionează CNN.

Kirby a mai spus că SUA „vor continua să lucreze îndeaproape” cu Chişinăul şi vor „continua să facă lumină asupra identităţii şi activităţilor acestor actori ruşi”, inclusiv prin aplicarea de sancţiuni, aşa cum s-a întâmplat în octombrie, când au fost sancţionate „nouă persoane şi 12 entităţi implicate în destabilizarea Republicii Moldova, inclusiv oligarhi recunoscuţi pe scară largă pentru coruperea instituţiilor statului moldovean”. (Doi dintre aceştia sunt fugarii Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor, acesta din urmă organizând, prin interpuşii săi, protestele antiguvernamentale din Republica Moldova – n.r.)

„Vom continua să sprijinim în continuare poporul şi guvernul Republicii Moldova care suportă consecinţele războiului brutal al Rusiei în Ucraina şi în acelaşi timp încearcă să se integreze mai bine în Europa”, a spus el. „Statele Unite sprijină cu fermitate reformele politice, economice şi anticorupţie ale Republicii Moldova şi aprofundarea integrării lor europene. Moldova şi poporul său au demonstrat în mod clar că doresc să privească spre un viitor mai luminos. Şi noi vrem să vedem acest viitor şi mai luminos. Şi vom fi alături de Moldova la fiecare pas pe această cale”, a declarat John Kirby, citat de The Independent.

În acest context, Kirby a anunţat că administraţia Biden va acorda Moldovei o asistenţă energetică în valoare de 300 de milioane de dolari şi va face schimb de informaţii cu această ţară.

SUA declasifică acum toate aceste informaţii în încercarea de a descuraja Rusia să meargă mai departe cu planurile sale, similar cu modul în care SUA au declasificat în mod regulat informaţii despre intenţiile Rusiei în Ucraina, cu scopul de a le expune planurile, au explicat oficialii americani cu care a vorbit CNN.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amenintare #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.