Un cămătar hrăpăreț, obligat să restituie aproape jumătate de lei moldovenilor. A umflat dobânda la credite

În anul 2022, CNPF și-a exercitat prerogativele legale privind supravegherea pieței financiare nebancare prin efectuarea controalelor – din teren și din oficiu, adoptarea de decizii și dispunerea de măsuri executorii pentru participanții la piața financiară nebancară, dar și prin oferirea de consultanță privind cadrul normativ pentru a sprijini participanții la piața financiară nebancară să aplice corect normele legale.

Sectorul de creditare nebancară

În anul 2022, pe lângă activitatea de monitorizare a evoluției indicatorilor economico-financiari, 134 de organizații de creditare nebancară (OCN) au fost subiecți ai unui control tematic din oficiu și două OCN au fost supuse controalelor planificate privind respectarea cerințelor cadrului normativ aferent activității de creditare nebancară. Cele mai multe încălcări s-au referit la modul de calcul al dobânzilor și altor plăți aferente dezvăluite pe pagina web, precum și la respectarea cerințelor de creditare responsabilă, inclusiv conformarea indicatorului RSDV. Ca rezultat, CNPF a aprobat o serie de decizii, dispunând:

restituirea mijloacelor bănești în sumă de 441 485 lei la 28 de consumatori de servicii de creditare nebancare (în prezent fiind restituiți 371 080 lei la 21 de persoane), ca urmare a încălcării cerinței privind neadmiterea aplicării oricăror plăți (inclusiv dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) aferente unui contract de acordare a creditului nebancar sau de leasing financiar a căror valoare totală să depășească valoarea debursată conform contractului în cauză. Prin decizia respectivă, CNPF a prescris companiei să-și conformeze activitatea la prevederile art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/2018 și să solicite de la clienți doar restituirea sumei inițiale debursate conform contractului de credit/leasing financiar, fără revendicarea altor plăți;
suspendarea operațiunilor bancare la conturile curente;
aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 10 600 lei unui OCN;
întreprinderea măsurilor necesare privind înlăturarea încălcărilor constatate în cadrul controlului la 24 de OCN-uri.

În aceeași perioadă, au fost efectuate nouă controale la Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) de categoria B, fiind dispuse o serie de măsuri de înlăturare a deficiențelor constatate. Printre acțiunile întreprinse se numără: instituirea administrării speciale în cadrul a trei AEÎ, cu desemnarea administratorilor speciali, retragerea licenței unei asociații, prescrierea la opt entități de a se conforma cerințelor legislației, atragerea la răspundere contravențională a administratorilor și aplicarea amenzilor în sumă totală de 15 250 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditare #organizații #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.