Un cămătar hrăpăreț, obligat să restituie aproape jumătate de lei moldovenilor. A umflat dobânda la credite

În anul 2022, CNPF și-a exercitat prerogativele legale privind supravegherea pieței financiare nebancare prin efectuarea controalelor – din teren și din oficiu, adoptarea de decizii și dispunerea de măsuri executorii pentru participanții la piața financiară nebancară, dar și prin oferirea de consultanță privind cadrul normativ pentru a sprijini participanții la piața financiară nebancară să aplice corect normele legale.

Sectorul de creditare nebancară

În anul 2022, pe lângă activitatea de monitorizare a evoluției indicatorilor economico-financiari, 134 de organizații de creditare nebancară (OCN) au fost subiecți ai unui control tematic din oficiu și două OCN au fost supuse controalelor planificate privind respectarea cerințelor cadrului normativ aferent activității de creditare nebancară. Cele mai multe încălcări s-au referit la modul de calcul al dobânzilor și altor plăți aferente dezvăluite pe pagina web, precum și la respectarea cerințelor de creditare responsabilă, inclusiv conformarea indicatorului RSDV. Ca rezultat, CNPF a aprobat o serie de decizii, dispunând:

restituirea mijloacelor bănești în sumă de 441 485 lei la 28 de consumatori de servicii de creditare nebancare (în prezent fiind restituiți 371 080 lei la 21 de persoane), ca urmare a încălcării cerinței privind neadmiterea aplicării oricăror plăți (inclusiv dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) aferente unui contract de acordare a creditului nebancar sau de leasing financiar a căror valoare totală să depășească valoarea debursată conform contractului în cauză. Prin decizia respectivă, CNPF a prescris companiei să-și conformeze activitatea la prevederile art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/2018 și să solicite de la clienți doar restituirea sumei inițiale debursate conform contractului de credit/leasing financiar, fără revendicarea altor plăți;
suspendarea operațiunilor bancare la conturile curente;
aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 10 600 lei unui OCN;
întreprinderea măsurilor necesare privind înlăturarea încălcărilor constatate în cadrul controlului la 24 de OCN-uri.

În aceeași perioadă, au fost efectuate nouă controale la Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) de categoria B, fiind dispuse o serie de măsuri de înlăturare a deficiențelor constatate. Printre acțiunile întreprinse se numără: instituirea administrării speciale în cadrul a trei AEÎ, cu desemnarea administratorilor speciali, retragerea licenței unei asociații, prescrierea la opt entități de a se conforma cerințelor legislației, atragerea la răspundere contravențională a administratorilor și aplicarea amenzilor în sumă totală de 15 250 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditare #organizații #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.