O criză de proporții bate la ușă! Indiciul care e alarmant

Care sunt explicațiile

Ziua de miercuri a fost a treia zi consecutivă de scăderi a prețului pentru țițeiul american, care a coborât sub 70 de dolari pe baril, pentru prima dată din 20 decembrie 2021.

Situația se datorează, spun specialiștii, crizei bancare cu care se confruntă mai multe instituții de profil din Statele Unite și Europa, printre care Credit Suisse.

”Pe măsură ce criza bancară care a început săptămâna trecută în SUA s-a extins miercuri în Europa și la Credit Suisse, nevoia de a reduce expunerea pe toate piețele s-a accelerat”, a declarat analistul Ole Hansen, de la Saxo Bank.

Credit Suisse a anunțat joi că va împrumuta până la 54 de miliarde de dolari de la banca centrală elvețiană pentru a-și consolida lichiditățile și încrederea investitorilor, după ce prăbușirea acțiunilor sale a intensificat temerile privind o criză financiară globală.

Teama de o criza economică duce la ieftinirea petrolului

Banca Central Europeană a anunțat, joi, că va majora ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază, așa cum a promis, ignorând haosul de pe piețele financiare și apelurile investitorilor de a reduce înăsprirea politicii cel puțin până la stabilizarea sentimentului.

Delegațiile țărilor producătoare de petrol din cadrul OPEC+ au declarat că scăderea prețului petrolului la bursă are la bază și temerile financiare ale investitorilor, nefiind vorba despre niciun dezechilibru între cerere și ofertă.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că stocurile de petrol, din țările dezvoltate din OCDE, au atins un maxim al ultimelor 18 luni, în timp ce producția de petrol a Rusiei a rămas în februarie aproape de nivelurile înregistrate înainte de războiul din Ucraina, în ciuda sancțiunilor impuse exporturilor sale pe mare.

De asemenea prețul petrolului tinde să scadă și pe fondul temerilor legate de o criză bancară globală au influențat perspectivele cererii, informează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.