Din 2014 de când Putin a anexat în mod ilegal Crimeea la ”mama” Rusia, președintele rus încearcă să pună mâna pe întreaga Ucraină, într-un război ce pare fără sfârșit. Acum, Grigori Yudin, profesor la Universitatea de științe sociale și economice din Moscova, explică faptul că Putin ”este motivat de resentimentul față de Occident, și în special față de SUA, este forța care îl împinge” în războiul din Ucraina.
Forța pe care Friedrich Nietzsche, filosoful german, o numea resentiment, conduce acum Kremlinul la un război fără sfârșit. Una dintre cele mai puternice motivații umane este resentimentul, iar Putin este bântuit de asta, potrivit unei analize din Bloomberg.
Cel puțin aceasta este teza lui Grigori Yudin, un sociolog rus de la Universitatea din Moscova, care a fost unul dintre puținii care au prezis atacul neprovocat al lui Putin împotriva Ucrainei în februarie 2022. După cum vede Yudin, mulți ruși se conectează cu liderul lor la nivel psihologic, deoarece se complac în “resentimente – resentimente monstruoase, nesfârșite”.
Acest univers mental de amărăciune și nemulțumire este cel care îi face pe Putin și pe susținătorii săi ruși să nu fie interesați de cultivarea unor relații productive și pozitive cu alte țări. În acest fel, Putin și rușii la care se gândește Yudin se aseamănă cu “un copil mic care se simte profund jignit și apoi îi rănește pe cei din jurul său”, spune sociologul. “Răul devine din ce în ce mai mare și, la un moment dat, începe serios să distrugă viețile celorlalți, precum și pe a lui”.
De unde vine acest resentiment? S-a vorbit mult despre umilința pe care mulți ruși au simțit-o atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, eveniment pe care Putin l-a numit “cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea”. Aparent peste noapte, țara lor a trecut de la una dintre cele două superputeri la ceva asemănător cu o țară în curs de dezvoltare.
Lăsată să se înrăutățească, această umilință a crescut pe măsură ce Rusia nu a reușit să înflorească din punct de vedere economic și pe măsură ce țările aflate anterior pe orbita Moscovei s-au aruncat cu entuziasm în brațele Occidentului, aderând la NATO și la Uniunea Europeană.
Putin a răsturnat realitatea cu fundul în jos
Dacă ucrainenilor li s-ar fi permis să meargă și ei pe această cale, rușinea din mintea lui Putin ar fi fost insuportabilă. Așa că, asemenea băiatului arțăgos din analogia lui Iudin, a început să distrugă.
Dacă resentimentul față de Occident, și în special față de SUA, este forța care îl motivează pe Putin, o mulțime de lucruri aparent ilogice încep să capete mai mult sens. Luați în considerare obiectivele sale de război schimbătoare, confuze și adesea de-a dreptul bizare.
Putin a susținut (în mod fals) că a fost obligat să atace pentru că etnicii ruși erau amenințați în Ucraina și pentru că ucrainenii sunt naziști și sataniști, ca să nu mai vorbim de marionete ale adevăratului inamic de la Washington.
Yudin nu este primul gânditor care vede resentimentul ca pe o forță primară care conduce istoria. Unul dintre cei mai importanți gânditori, filosoful german Friedrich Nietzsche credea că resentimentul – a folosit termenul francez în scrierile sale germane – a furnizat energia creatoare care a dus la sisteme etice precum creștinismul, pe care l-a numit “moralitatea sclavilor”.
Există diferențe uriașe în modul în care Nietzsche și Yudin folosesc termenul de resentiment, dar asemănările sunt izbitoare. Putin și mașinăria sa de propagandă au fost, de asemenea, ocupați cu “transvaloarea”, sau răsturnarea realității pe dos. Eroii ucraineni care își apără națiunea devin sataniști naziști. Propria agresiune neprovocată a Rusiei devine un fel de autoapărare apocaliptică împotriva unui Occident mereu ostil. Autorii devin victime și viceversa.
Adevărul este că resentimentul este una dintre cele mai puternice emoții și, adesea, învinge speranțele și idealurile. Acest lucru are implicații înspăimântătoare. Una dintre ele este că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a Occidentului, atât timp cât Putin este la putere, nu are un sfârșit vizibil.
