Cine sunt marii câştigători dar şi pierzătorii crizei Credit Suisse

UBS Group devine un câştigător în criza Credit Suisse după o afacere istorică, intermediată de guvern, scrie Bloomberg.

După un weekend de discuţii tensionate pentru a găsi o soluţie înainte de deschiderea pieţelor din Asia, compania a încheiat o înţelegere pentru a-şi cumpăra rivalul pentru aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Iată câţiva dintre marii câştigători şi învinşi:

Marele câştigător: Ralph Hamers

CEO-ul UBS va vedea activele băncii pe care o conduce crescând la aproximativ 5 trilioane de dolari, primind şi o derogare specială de a păstra divizia de wealth management a Credit Suisse, despre care mulţi analişti au spus că valorează mai mult decât triplul plătit de UBS pentru întreaga firmă.

Ralph Hamers, fostul CEO ING, şi echipa sa vor avea multe de rezolvat. Aceştia vor avea la dispoziţie 56 de miliarde de franci pentru a ajuta la acoperirea oricăror reduceri de valoare, precum şi 9 miliarde de franci garanţii de la guvernul elveţian pentru a suporta anumite pierderi. Suplimentar, compania poate accesa o linie uriaşă de lichiditate de la banca centrală, scrie ZF.

Pierzătorii:

Acţionarii de top ai Credit Suisse

Investiţia Băncii Naţionale Saudite s-a dovedit a fi una slabă: Instituţia a pierdut 1,1 miliarde de franci în mai puţin de 15 săptămâni de când a contribuit la majorarea de capital a Credit Suisse. Banca Naţională a Arabiei Saudite credea că participă la cumpărarea unui chilipir atunci când a devenit acţionarul majoritar al Credit Suisse.

Autoritatea de Investiţii din Qatar a avut de îndurat pierderi mult mai mari, învestind prima dată în timpul ultimei crize financiare. Pe lângă faptul că este al doilea cel mai mare acţionar, autoritatea deţinea obligatiuni AT1 care au fost şterse în acordul de cumpărare încheiat în weekend.

Ulrich Koerner

CEO-ul Credit Suisse este de aşteptat să plece, după ce a moştenit o bancă cu probleme pe care nu a putut să o reînvie. Ulrich Koerner, care a primit postul vara trecută, a pus deja la punct un plan de reducere a riscurilor după un torent de scandaluri şi pierderi, pentru a se concentra mai mult pe divizia de wealth management. Compania nu a reuşit să-şi revină dintr-o criză de încredere care a determinat ieşirea a miliarde de de dolari în octombrie. În ultimele zile, presiunea s-a intensificat până când guvernul elveţian a fost nevoit să intervină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Michel Klein

Marele plan al fostului şef al Citigroup de a reînvia brandul First Boston şi de a-l transforma într-o puternică firmă de consultanţă pe Wall Street pare acum în derivă. Michael Klein era deja în proces de a-şi vinde firma de consultanţă către Credit Suisse pentru o sumă de aproximativ 210 milioane de dolari.

Deţinătorii de obligaţiuni AT1

Investitorii în obligaţiuni sunt de obicei mai protejaţi de pierderi decât acţionarii, dar nu în acest caz. Autorităţile elveţiene vor impune ştergea a 17 miliarde de dolari din datoriile cu risc cunoscute ca obligaţiuni Additional Tier 1.

Autorităţile de reglementare elveţiene

Guvernul elveţian a fost nevoit să ofere garanţii de miliarde de franci UBS, iar banca centrală a fost forţată să ofere garanţii extinse de lichiditate pentru a facilita preluarea Credit Suisse. Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a recunoscut că aceasta este singura modalitate de a stabiliza pieţele financiare internaţionale.

#pierzatori #Credit Suisse #UBS #castigatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile europene la gazele naturale și-au extins câștigurile pe măsură ce din Egipt au apărut semne ale unei concurențe mai intense pentru combustibil, relatează BNN Bloomberg.

Contractele futures de referință au crescut cu până la 4% vineri, după ce sesiunea precedentă a stopat o scădere de trei zile. Egiptul dorește să cumpere 20 de încărcături de gaze naturale lichefiate începând cu luna octombrie, fiind pentru prima dată în ultimii ani când va solicita importuri în perioada premergătoare iernii.

Acest lucru i-a făcut pe comercianți să se îngrijoreze cu privire la echilibrul pieței din Europa, deoarece o creștere a cererii în altă parte ar putea duce la sosirea unei cantități mai mici de combustibil pe țărmurile sale. Deși regiunea este în prezent bine aprovizionată, ea se bazează pe fluxuri continue din întreaga lume după ce Rusia și-a redus livrările prin conducte în 2022.

„Prețurile gazelor din Europa pentru iarnă vor evolua în funcție de creșterea cererii”, a scris Florence Schmit, strateg energetic european la Rabobank, într-o notă din această săptămână. „O iarnă mai rece decât se aștepta în Europa poate adăuga, de asemenea, mai multă presiune ascendentă”.

Pentru Egipt, cumpărarea de încărcături de GNL în această toamnă și iarnă reprezintă o modalitate de a deveni un potențial importator net de gaze. Scăderea rapidă a producției de gaze și o vară neobișnuit de caldă au determinat țara să își crească importurile de GNL în acest an la cel mai ridicat nivel din 2018.

Piața urmărește îndeaproape ultimele evoluții privind încetarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia și impactul pe care acesta îl va avea asupra aprovizionării regiunii începând cu luna ianuarie. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat vineri că a fost contactat de Moscova și Kiev pentru a facilita tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa.

Separat, săptămâna viitoare, temperaturile vor scădea în unele părți din nord-vestul continentului, ceea ce ar putea stimula cererea.

Contractele futures olandeze pe o lună, referința europeană în materie de gaze, au crescut cu 3,3% până la 37,40 euro pe megawatt-oră la ora 12:32 p.m. la Amsterdam.