Cine sunt marii câştigători dar şi pierzătorii crizei Credit Suisse

UBS Group devine un câştigător în criza Credit Suisse după o afacere istorică, intermediată de guvern, scrie Bloomberg.

După un weekend de discuţii tensionate pentru a găsi o soluţie înainte de deschiderea pieţelor din Asia, compania a încheiat o înţelegere pentru a-şi cumpăra rivalul pentru aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Iată câţiva dintre marii câştigători şi învinşi:

Marele câştigător: Ralph Hamers

CEO-ul UBS va vedea activele băncii pe care o conduce crescând la aproximativ 5 trilioane de dolari, primind şi o derogare specială de a păstra divizia de wealth management a Credit Suisse, despre care mulţi analişti au spus că valorează mai mult decât triplul plătit de UBS pentru întreaga firmă.

Ralph Hamers, fostul CEO ING, şi echipa sa vor avea multe de rezolvat. Aceştia vor avea la dispoziţie 56 de miliarde de franci pentru a ajuta la acoperirea oricăror reduceri de valoare, precum şi 9 miliarde de franci garanţii de la guvernul elveţian pentru a suporta anumite pierderi. Suplimentar, compania poate accesa o linie uriaşă de lichiditate de la banca centrală, scrie ZF.

Pierzătorii:

Acţionarii de top ai Credit Suisse

Investiţia Băncii Naţionale Saudite s-a dovedit a fi una slabă: Instituţia a pierdut 1,1 miliarde de franci în mai puţin de 15 săptămâni de când a contribuit la majorarea de capital a Credit Suisse. Banca Naţională a Arabiei Saudite credea că participă la cumpărarea unui chilipir atunci când a devenit acţionarul majoritar al Credit Suisse.

Autoritatea de Investiţii din Qatar a avut de îndurat pierderi mult mai mari, învestind prima dată în timpul ultimei crize financiare. Pe lângă faptul că este al doilea cel mai mare acţionar, autoritatea deţinea obligatiuni AT1 care au fost şterse în acordul de cumpărare încheiat în weekend.

Ulrich Koerner

CEO-ul Credit Suisse este de aşteptat să plece, după ce a moştenit o bancă cu probleme pe care nu a putut să o reînvie. Ulrich Koerner, care a primit postul vara trecută, a pus deja la punct un plan de reducere a riscurilor după un torent de scandaluri şi pierderi, pentru a se concentra mai mult pe divizia de wealth management. Compania nu a reuşit să-şi revină dintr-o criză de încredere care a determinat ieşirea a miliarde de de dolari în octombrie. În ultimele zile, presiunea s-a intensificat până când guvernul elveţian a fost nevoit să intervină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Michel Klein

Marele plan al fostului şef al Citigroup de a reînvia brandul First Boston şi de a-l transforma într-o puternică firmă de consultanţă pe Wall Street pare acum în derivă. Michael Klein era deja în proces de a-şi vinde firma de consultanţă către Credit Suisse pentru o sumă de aproximativ 210 milioane de dolari.

Deţinătorii de obligaţiuni AT1

Investitorii în obligaţiuni sunt de obicei mai protejaţi de pierderi decât acţionarii, dar nu în acest caz. Autorităţile elveţiene vor impune ştergea a 17 miliarde de dolari din datoriile cu risc cunoscute ca obligaţiuni Additional Tier 1.

Autorităţile de reglementare elveţiene

Guvernul elveţian a fost nevoit să ofere garanţii de miliarde de franci UBS, iar banca centrală a fost forţată să ofere garanţii extinse de lichiditate pentru a facilita preluarea Credit Suisse. Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a recunoscut că aceasta este singura modalitate de a stabiliza pieţele financiare internaţionale.

#pierzatori #Credit Suisse #UBS #castigatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.