The Economist: Ucraina pariază pe drone pentru a lovi Rusia, în timp ce Occidentul întârzie cu rachetele

Pe 28 februarie, cerul de deasupra Rusiei bâzâia de drone inamice. În Sankt Petersburg, în jurul aeroportului a fost introdusă o zonă de excludere aeriană pe 200 de kilometri. Un depozit de petrol a luat foc în Krasnodar. Drone au zburat în regiunile Belgorod și Briansk, de la granița cu Ucraina, dar și în Crimeea.

Un dispozitiv a ajuns chiar aproape de Moscova. A fost doborât la aproximativ 100 de kilometri de capitala Rusiei. În acea zi, dronele ucrainene au ocolit apărarea antiaeriană rusă nu pentru prima dată. Cu toate acestea, acesta a fost primul astfel de atac organizat. I-a făcut pe mulți ucraineni să se întrebe dacă aceasta nu este o modalitate de a priva Rusia de avantajul său pe distanță lungă chiar și fără rachete occidentale, cum ar fi ATACMS, care s-ar putea să nu fie livrate niciodată Kievului, scrie The Economist.
Dronele au zburat deasupra zonelor de război de peste un secol. Israelul le-a folosit pentru a aduna informații în anii 1970. Drone americane de înaltă precizie au zburat pentru prima dată la începutul anilor 2000.

Dar acum utilizarea lor evoluează rapid.Ucraina folosește cel puțin cinci tipuri diferite de drone: de recunoaștere, de uz civil mici, de baraj improvizate (aceasta mai mult provoacă probleme decât distrug), dispozitive mai avansate de recunoaștere și război electronic, drone înarmate mai mari concepute pentru a distruge vehiculele blindate și drone de șoc capabile să transporte bombe și rachete pe sute sau chiar mii de kilometri.

60 de escadrile noi de drone de atac

UAV-urile din primele categorii sunt foarte diverse. Și sunt cumpărate în mare parte din străinătate. Dar dronele de atac sunt fabricate în cantități mult mai mici exclusiv pe teritoriul Ucrainei. În acest domeniu, inventatorii militari speră să performeze. Viceprim-ministrul Mihailo Fedorov, în vârstă de 32 de ani, care este responsabil atât pentru transformarea digitală a Ucrainei, cât și pentru programul de drone, a declarat publicației că punctul de cotitură ar putea veni mai devreme decât pare. El este convins că o serie de schimbări vor avea un mare impact, în curând.

Armata Ucrainei a efectuat o restructurare majoră, creând 60 de escadrile noi de drone de atac cu o comandă și personal separat. Astfel, fiecare brigadă ucraineană are cel puțin o escadrilă.

„Este prima reformă de acest tip din lume. Doctrina militară ucraineană a fost actualizată pentru a include instrucțiuni (clasificate) privind utilizarea dronelor. Ministerul Apărării a creat un nou consiliu pentru a-și coordona activitatea cu producătorii de drone. A existat, de asemenea, un impuls pentru dereglementare pentru a elimina barierele din calea importurilor și certificării. Și luna aceasta, a fost lansat un nou „cluster” militar, conceput pentru a conecta companiile ucrainene de tehnologie militară cu capital internațional”, se spune în articol.

Un reprezentant al complexului militar-industrial a confirmat pentru The Economist, sub rezerva anonimatului, că armata Ucrainei va primi „capacități de înaltă tehnologie semnificative” în săptămânile și lunile următoare. Cu toate acestea, interlocutorul publicației a avertizat că această competiție cu Rusia nu se va încheia aici. Dronele iraniene aflate în mâinile Rusiei au distrus orașe ucrainene pe tot parcursul iernii. Războiul testează, de asemenea, tehnologia fără pilot ca niciodată înainte. Sunt utilizate pe o arie largă și în competiție cu sistemele complexe de război radio-electronic. Nu multe sisteme militare pot funcționa bine.

„Rușii sunt foarte buni în ceea ce fac. Acesta este un fel de „magie neagră” în apărarea electromagnetică. Ei pot bloca frecvențele, pot păcăli GPS-ul, pot trimite drona la înălțimea greșită, astfel încât să cadă pur și simplu din cer”, a spus un interlocutor publicației, sub protecția anonimatului.

Probleme întâmpinate

De asemenea, apărarea aeriană a inamicului nu permite dronelor de recunoaștere ucrainene să meargă mai departe de 15 kilometri în spatele liniei de apărare ruse. Publicația scrie că, într-un stadiu incipient al războiului, armata ucraineană a folosit sistemul Starlink pentru a controla dronele pe teritoriul cucerit de Rusia. Sateliții lui Elon Musk sunt prea numeroși și folosesc frecvențe pe care armata rusă nu le poate bloca. Dronele navale ucrainene au atacat flota Mării Negre a Federației Ruse în octombrie. Și au fost gestionate și cu ajutorul internetului prin satelit. Dar Starlink blochează acum terminalele nu numai în teritoriile ocupate de ruși din Ucraina. Terminalele nu mai funcționează dacă receptorul începe să se miște cu o viteză de peste 100 de kilometri pe oră, au spus ofițerii de informații ucraineni.

„Puneți receptorul pe o barcă în mare și pur și simplu nu mai funcționează ”, a spus interlocutorul publicației.

Deci, dezvoltatorii de drone din Ucraina folosesc acum o gamă întreagă de alte sisteme de comunicații mai scumpe. În același timp, pe același vehicul sunt adesea instalate sisteme diferite. Faptul că atacul de succes din 28 februarie a venit atât de aproape de Moscova sugerează că Ucraina ar putea foarte bine să fie aproape de o soluție care funcționează. Cu toate acestea, crearea unui concept dovedit este una, scalarea acestuia este cu totul alta. Programul de atac cu drone al Ucrainei nu a atins încă volumele de producție necesare pentru a concura cu cele cu rază lungă de acțiune ale Rusiei, a declarat Seth Frantzman pentru The Economist, expert și autorul cărții „Războiul cu drone”.

O problemă este accesul la munițiile lansate prin aer. SUA nu prea doresc să furnizeze Ucrainei arme capabile să distrugă ținte de pe teritoriul Rusiei. Nu vei ajunge departe cu dispozitive și trucuri improvizate, deși, desigur, ucrainenii încearcă. O altă mare problemă este producția de motoare, în special cele care funcționează cu combustibil.
Astfel de motoare sunt necesare pentru construcția de drone de atac capabile să îndeplinească sarcini la distanțe lungi. Există un număr limitat de producători de astfel de motoare în lume. Și Ucraina trebuie să concureze cu inamicul său pe aceleași piețe, scrie The Economist.

„Sancțiunile vor face ca ei să rămână fără piese de schimb mai devreme decât noi. Dar nu trebuie să ne păcălim pe noi înșine. Și-au activat liniile de producție mult mai repede decât am făcut-o noi”, a declarat publicației un producător de drone ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #drone #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Campania culturală „Săptămâna Loteanu în Moldova”, dedicată vieții și creației marelui regizor Emil Loteanu, a fost lansată astăzi, 6 noiembrie, la Chișinău, în ziua în care cineastul ar fi împlinit 90 de ani de la naștere. Evenimentul de lansare are loc la Cineplex Loteanu, fiind organizat de Grupul Media Realitatea.

Lansarea campaniei poate fi urmărită pe RLIVE.MD, unde a fost transmis evenimentul de la Cineplex Loteanu.

Fondatorul Grupului Media Realitatea, Dumitru Țîra, a vorbit despre importanța readucerii în atenția publicului a moștenirii culturale lăsate de Emil Loteanu.

Totodată, el a subliniat rolul campaniei lansate de Grupul Media Realitatea în promovarea valorilor cinematografiei moldovenești.

„În primul rând, chiar azi este aniversarea de 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, care este o mare valoare națională și, de fapt, inițiativa noastră este născută din, cred că, trei porniri sau trei sentimente. Este sentimentul de mândrie pentru Emil Loteanu a făcut Moldova cunoscută în toată lumea, este sentimentul de apartenență pentru că este moldovean și a fost concetățean cu noi și deja de partea noastră este responsabilitatea pentru a-l readuce înapoi în țară, spiritual, pentru a face ca și generația tânără să-l cunoască, să-i cunoască creația”, a declarat Dumitru Țîra.

În cadrul evenimentului, publicul are ocazia să urmărească documentarul „Viața lui Loteanu”, realizat în regia lui Max T. Ciorbă, precum și pelicula „Lăutarii”, una dintre cele mai cunoscute creații ale regizorului.

Regizorul Max Ciorbă, autorul documentarului „Viața lui Loteanu”, a vorbit despre procesul de realizare a filmului și despre importanța păstrării memoriei marelui cineast.

Acesta a subliniat că Emil Loteanu reprezintă o figură fundamentală pentru cinematografia națională, a cărei operă merită redescoperită de public.

„Loteanu este un pilon al cinematografiei moldovenești pe care trebuie să-l vedem”, a conchis regizorul.

Programul mai include lansarea unei cărți-album dedicate vieții și operei lui Emil Loteanu, dar și prezentarea unei monede comemorative.

Campania va continua în următoarele zile printr-o serie de proiecții televizate. Astfel, Realitatea TV va difuza, în fiecare seară, de la ora 21:00, patru filme emblematice semnate de Emil Loteanu: „Lăutarii”, „Tandra și gingașa mea fiară”, „Șatra” și „Ana Pavlova”.

Prin acest proiect, Grupul Media Realitatea își propune să readucă în atenția publicului moștenirea artistică a lui Emil Loteanu și să ofere noilor generații ocazia de a descoperi opera regizorului care a dus cinematografia moldovenească pe marile ecrane ale lumii.