Rusia, pe cale să devină o „colonie de resurse“ pentru China

Relaţiile dintre China şi Rusia devin din ce în ce mai apropiate pe măsură ce divergenţele cu Vestul se adâncesc, însă acestea sunt asimetrice, înclinând în favoarea Chinei.

Cu ocazia vizitei preşedintelui chinez Xi Jinping în ţara sa, preşedintele rus Vladimir Putin a salutat modelul economic al Chinei ca fiind „mult mai eficient“ decât cel al altor ţări, o recunoaştere a susţinerii acordate de Beijing Moscovei de la invadarea Ucrainei anul trecut, comerţul bilateral dintre cele două ţări atingând un nivel record de 190 miliarde de dolari în 2022, scrie Financial Times.

„Sancţiunile au exacerbat relaţia deja asimetrică dintre Rusia şi China“, arată Maria Shagina, de la International Institute for Strategic Studies. „E greu de ascuns faptul că Rusia este acum partenerul inferior“.
Moscova vede dependenţa economică de China drept crucială pentru perspectivele sale de a câştiga războiul, potrivit unei persoane apropiate Kremlinului. În timp ce ajutorul Chinei în contracararea efectelor sancţiunilor americane este de neînlocuit, bogăţia de resurse naturale a Rusiei va asigura susţinerea continuă a Beijingului, a adăugat persoana citată.

„Logica evenimentelor dictează ca Rusia să devină pe deplin o colonie de resurse pentru China“, potrivit acesteia. „Vom fi marii furnizori ai Chinei pentru orice“.

Anul trecut, importurile Chinei de energie rusească, ce au reprezentat peste 40% din veniturile bugetare ale Kremlinului, au crescut de la 52,8 miliarde, la 81,3 miliarde de dolari. Rusia a fost al doilea mare furnizor de ţiţei şi petrol al Chinei.

În ianuarie, Rusia a devansat Qatar, Turkmenistan şi Australia devenind cel mai mare furnizor de gaze al Chinei.

Pe primele două luni ale acestui an, Rusia a devansat Arabia Saudită devenind cel mai important furnizor de petrol al Chinei, potrivit Reuters. Volumele au crescut cu 23,8% în termeni anuali.

Şi importurile medii zilnice de cărbune ale Chinei din Rusia au fost mai mari în primele două luni ale acestui an comparativ cu decembrie.

De asemenea, de la începutul războiului din Ucraina, China aproape şi-a dublat importurile de aluminiu rusesc, în condiţiile în care unii cumpărători occidentali evită metalul exportat de ruşi, notează Bloomberg.
Importurile de aluminiu rafinat din Rusia au consemnat o creştere de 94% până la aproximativ 538.600 de tone în perioada martie 2022-februarie 2023.

Companiile chineze se grăbesc în acelaşi timp să profite şi de retragerea companiilor occidentale din Rusia, umplând golul lăsat de acestea.

Companii ca Geely şi Great Wall Motor au acaparat 17% din piaţa auto a Rusiei în 2022. În timp ce companii occidentale de la Apple la Sony, BP şi McDonald’s s-au retras din Rusia, multe firme chineze continuă să opereze acolo.

Producătorii chinezi de smartphone-uri au ajuns de exemplu să reprezinte 95% din piaţa rusească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#resurse #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.