Fiecare moldovean dator cu 1 800 de euro

Datoria de stat a constituit la sfârșitul lunii februarie 97 de miliarde de lei, cu 2,3 miliarde de lei mai mult față de începutul anului, respectiv raportată per cap de locuitor se cifrează la echivalentul a 1 800 de euro, arată datele Ministerului de Finanțe.

La sfârșitul unii februarie datoria externă se cifra la 62 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult față de începutul anului, dar cu 1,2 miliarde de lei mai puțin față de luna ianuarie.

Datoria de stat internă s-a cifrat la 35 miliarde de lei majorându-se cu 500 milioane de lei și a rămas practic neschimbată față de ianuarie.

Ponderea datoriei de stat generale în PIB la sfârșitul lunii ianuarie 2023 este estimată la 31,8%, față de 34% la sfârșitul anului 2022.

Ponderea specifică a datoriei de stat externe într-o anumită monedă în volumul total al datoriei de stat externe era de 40,7% la sfârșitul lunii ianuarie 2023, iar ponderea specifică a datoriei de stat cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei de stat era de 49,6% la sfârșitul lunii ianuarie 2023. Datoria de stat totală a Republicii Moldova a crescut cu 17 miliarde de lei și a ajuns la 94,6 miliarde de lei în 2022.

Maximul istoric al datoriei de stat a fost de 94,6 miliarde de lei în decembrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #finanțe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.