Cele mai dorite orașe din lume în care să locuiești

Datele arată că mai mulți rezidenți din întreaga lume se mută în alte orașe – 50% dintre rezidenții urbani s-au mutat deja într-un oraș nou, iar 48% iau în considerare această schimbare în viitor. Londra și New York se clasează pe primele două locuri, fiind cele mai dorite metropole în care să locuiești, în 2022, urmate de Shanghai, Beijing și Los Angeles. Când vorbim despre Europa, Varșovia este singurul oraș din Europa Centrală și de Est, aflat în clasament, scrie wall-street.ro.

Acestea sunt concluziile celui mai recent raport lansat de Boston Consulting Group (BCG).

Intitulat „Cities of Choice: Are People Happy Where They Live?”, raportul se bazează pe sondaje efectuate pe mai mult de 50.000 de locuitori din 79 de orașe din întreaga lume pentru a înțelege ce îi determină pe rezidenții urbani să vrea să se mute sau invers, să dorească să rămână.

Cele mai dorite orașe în care să locuiești

Raportul împarte orașele în patru categorii – metropole, orașe mari, orașe mijlocii și orașe în curs de dezvoltare, pe baza profilurilor lor socioeconomice. Pentru a deveni lider în clasamentul Cities of Choice al BCG, orașele trebuie să demonstreze întâietate în domenii precum: oportunități economice, calitatea vieții, capital social, interacțiunea cu autoritățile și viteza schimbării.

• Metropole – Londra și New York se clasează pe locul unu și doi ca fiind cele mai dorite metropole, repetând performanța din anul precedent. Deși cele două orașe au avut rezultate bune în ceea ce privește oportunitățile economice, calitatea vieții, capitalul social și interacțiunile cu autoritățile, ele au obținut scoruri mai mici la viteza schimbării, semnalând că poziția lor în clasament ar putea fi detronată în următorii ani. Cu toate acestea, ca grup, metropolele – definite ca având peste 10 milioane de locuitori – au arătat rezultate sub medie în dimensiunea oportunităților economice.

• Orașele mari – Pentru orașele cu o populație urbană de peste 3 milioane de oameni, Washington DC, Singapore și San Francisco sunt lideri ai grupului. În timp ce orașele mari au scoruri mai bune la capitolul interacțiunii cu autoritățile, nu s-au descurcat la fel de bine la capitolele precum capitalul social și viteza schimbării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

• Orașe mijlocii – definite ca fiind orașe cu o populație urbană de mai puțin de 3 milioane de locuitori – au avut cele mai bune rezultate, 18 din cele 28 de orașe primind scoruri generale peste scorul mediu. Copenhaga, Viena și Amsterdam ocupă primele trei locuri, și se remarcă prin scoruri mari la capitolul calitatea vieții.

• Orașe în curs de dezvoltare – caracterizate prin rata ridicată de creștere și urbanizare, pot fi identificate prin viteza mare de schimbare, dar cu o calitate a vieții mai scăzută. Bangalore, Mumbai și Delhi conduc acest grup.

Concluziile sondajului arată că pandemia a avut un impact negativ asupra scorurilor orașelor în 2022, doar opt orașe primind evaluări mai mari de la propriii rezidenți decât în 2021.

Locuitorii au fost mai puțin optimiști atunci când și-au evaluat orașele, retrogradându-le la criteriile ce țin de calitatea vieții. Rezidenții au mai spus că au constatat mai puține oportunități de carieră și mai puțină certitudine în realizarea lor profesională.

#locuitori #New York #Londra #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani