Ultimul plan al lui Putin de a câștiga războiul: Acest tip de arme va fi de trei ori mai mare decât al ucrainenilor

Războiul provocat de Putin în Ucraina a dus la distrugerea multor arme și echipamente militare ale armatei ruse, pe fondul dotării cu sisteme de rachete și artilerie modernă a trupelor Kievului. Dar acum, președintele rus crede că va putea obține victoria pe câmpul de luptă prin creșterea producției de tancuri proprii, care vor fi de trei ori mai numeroase decât ale ucrainenilor.

Rusia va produce și moderniza peste 1.600 de tancuri în următorii 3 ani, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, potrivit Jerusalem Post.

Rusia, în schimb, susține că Statele Unite produce în prezent 14.000 – 15.000 de obuze în fiecare lună, sprijinind astfel armata Ucrainei împotriva agresiunii Moscovei.

”Fabricanții plănuiesc să trimită 420 sau 440 de tancuri în Ucraina, în acest an, la fel și muniție adecvată”, a spus Putin într-un interviu, pe 25 martie 2023. „Numărul total de tancuri ale armatei ruse va fi de trei ori mai mare decât numărul de tancuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Chiar mai mult de trei ori”, a adăugat el. „Nu vorbesc despre aviație. Acolo există o diferență de 10 ori ca ordin de mărime”.

Putin a mai menționat că Rusia este la curent cu planurile Occidentului privind aprovizionarea Ucrainei cu arme și muniție. Rusia susține că Statele Unite produc în prezent 14.000-15.000 de obuze în fiecare lună. Moscova crede că SUA vor produce până la 75.000 de obuze până în 2025.

„Cred că dacă Statele Unite vor trece de la 15.000 de obuze anul acesta la 42.000 anul viitor, atunci pentru alte țări va fi și mai dificil. Există încă propriile reguli. Fiecare țară are propriile planuri pentru dezvoltarea forțele armate și așa-numita economie națională, infrastructură, educație și sănătate”, a declarat Putin.

„Forțele Armate Ruse cheltuiesc mult mai mult. Nu vreau să evaluez raționalitatea luării deciziilor la diferite niveluri de comandă militară, dar acum, după cum știți, Ministerul Apărării și Statul Major sunt chiar nevoiți să introducă anumite limite”, a adăugat președintele rus.

„În același timp, producția rusă, complexul militar-industrial al Rusiei se dezvoltă într-un ritm foarte rapid, într-un mod la care mulți nu se așteptau. În aceeași perioadă de timp, industria rusă va produce de trei ori mai multă muniție”.

În timpul erei sovietice, complexul militar-industrial a jucat un rol critic în economia Uniunii Sovietice, deoarece era responsabil pentru dezvoltarea și producerea unei game largi de echipamente și tehnologii militare, inclusiv tancuri, avioane, rachete și arme nucleare. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, multe dintre aceste facilități au rămas fără finanțare, iar complexul a suferit o restructurare semnificativă.

Astăzi, industria militară a Rusiei rămâne o parte importantă a economiei țării, iar Rusia este un exportator major de echipamente și tehnologie militară, vânzând arme de 8 miliarde de dolari în 2022. Însă, exporturile sale militare au scăzut în ultimii 5 ani, iar cota sa de piață pe plan mondial a coborât de la 22 la 16%, conform SIPRI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arma #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.