Super-petrolierul abandonat cu rezervoarele pline: Poate exploda. "Va fi cel mai mare dezastru ecologic din istorie"

Un super-petrolier care conține mai mult de un milion de barili de petrol este „probabil să se scufunde sau să explodeze în orice moment”, declanșând un dezastru ecologic și umanitar, a declarat un oficial al Națiunilor Unite pentru Sky News.

Petrolierul FSO Safer a fost abandonat în 2015 în largul coastei Yemenului, când războiul civil a început în țara din Orientul Mijlociu. De atunci, nava putrezește.

„Este o navă veche, un super-petrolier fabricat în 1976, cu tehnologie din acea epocă și, prin urmare, nu este doar vechi, ci și neîntreținut. Este probabil să se scufunde sau să explodeze în orice moment. Cei care cunosc nava, inclusiv căpitanul care obișnuia să comandă vasul, îmi spun că este o certitudine.

Nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, deci este important să acționăm cât de repede putem, altfel se vor scurge în cele din urmă un milion de barili (aproximativ 135.000 de tone) de petrol în Marea Roșie. Nu avem într-adevăr nicio cale de ieșire decât să rezolvăm problema”, spune David Gressly, coordonatorul pentru Yemen al Națiunilor Unite.

Nava ar aparține rebelilor Houthi, care au declanșat războiul civil și care sunt susținuți financiar de Iran pentru a provoca haos în țara din orient. Vasul nu este asigurat, motiv pentru care nimeni nu intervine oficial pentru a îndepărta pericolul.

Conform simulărilor recente ale revistei științifice Nature Sustainability, o scurgere de petrol ar dura două până la trei săptămâni și s-ar răspândi în apele Mării Roșii până în Arabia Saudită, în Eritreea și în jos până la Djibouti.

În câteva zile ar închide porturile cheie din Yemen la Marea Roșie, Hudayah și Salif, punând brusc capăt ajutorului alimentar pe care se bazează aproape 6 milioane de oameni, arată o analiză Sky News.

Majoritatea importurilor de combustibil s-ar opri și ele, ceea ce contează deoarece 8 milioane de oameni din Yemen se bazează pe pompe sau camioane alimentate cu combustibil pentru a-și obține apa proaspătă.

Mai în sus, pe coasta Yemenului, se estimează că 2 milioane de oameni se bazează pe instalațiile de desalinizare pentru apa lor, dar aceste instalații ar fi, de asemenea, contaminate de scurgerea de petrol și ar trebui să se închidă.

Efectele asupra mediului ar fi profunde, distrugând sau dăunând recifelor de corali din zonă și pădurilor de mangrove de coastă protejate.

Nature Sustainability prezice că, în decurs de trei săptămâni, scurgerea petrolului ar putea ucide aproape tot stocul de pescuit al Mării Roșii din Yemen, periclitând viețile a milioane de oameni care trăiesc în comunitățile de coastă care se bazează pe ocean pentru hrana și mijloacele de trai.

Dr. Hisham Nagi, profesor de științe de mediu la Universitatea Sana’a din Yemen, a declarat pentru Sky News: „Din păcate, petrolierul este situat lângă un recif de corali foarte, foarte sănătos și un habitat curat cu o mulțime de specii de organisme marine.

ONU este atât de disperată să oprească scurgerea petrolului, încât tocmai a finanțat în mod participativ achiziționarea unui alt petrolier pentru a începe o operațiune de salvare.

Dar, în ciuda costului potențial de 20 de miliarde de dolari al îndepărtării efectelor scurgerii de petrol, ONU nu a găsit încă 34 de milioane de dolari din necesarul total de 130 de milioane de dolari de care are nevoie pentru a finaliza lucrarea de mutare a țițeiului în alt vas.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervoare #petrolier #catastrofă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom