UBS l-a reangajat pe Sergio Ermotti în funcţia de director general pentru a controla preluarea Credit Suisse

UBS Group AG l-a reangajat pe Sergio Ermotti în funcţia de director general, pentru a conduce masiva preluare a rivalei Credit Suisse, o decizie surprinzătoare, prin care grupul elveţian vrea să profite de experienţa sa în reconstruirea băncii, după criza financiară globală din 2008, transmite Reuters.

Dificultăţile cu care se va confrunta Ermotti vizează concedierea a mii de angajaţi, reducerea mărimii diviziei de investiţii bancare a Credit Suisse şi reasigurarea bogaţilor lumii că UBS rămâne cel mai bun loc pentru a-şi depune banii.

Actualul director general, Ralph Hamers, a reprezentat absenţa notabilă în 19 martie, când UBS a anunţat că va plăti trei miliarde de franci elveţieni (3,23 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, tranzacţia urmând să se încheie până la finalul lui 2023. De la Trezoreria americană şi până la Banca Centrală Europeană, această preluare a fost salutată imediat de cei care se temeau de noi turbulenţe pe pieţele financiare, deja îngrijorate de recenta prăbuşire a Silicon Valley Bank şi a mai multor bănci regionale din SUA. Este prima salvare a unei bănci globale de la criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 20 martie, Hamers avea ochii împăienjeniţi când a descris finalul Credit Suisse ca „o zi tristă” pe care nu a dorit-o nimeni.

Ermotti, actualul preşedinte al Swiss Re, va preluaa conducerea UBS în 5 aprilie. El a condus grupul elveţian din 2011 şi până în 2020.

Hamers, care i-a succedat lui Ermotti în noiembrie 2020, „a acceptat să demisioneze pentru a servi interesele noii combinaţii, a sectorul financiar elveţian şi a ţării. Board-ul a luat decizia în contextul noilor dificultăţi şi priorităţi cu care se confruntă UBS după anunţarea achiziţiei Credit Suisse”, se arată într-un comunicat al UBS.

Hamers, care a lucrat aproape 30 de ani la ING, nu are o experienţă vastă pe segmentul achiziţiilor şi fuziunilor (M&A), în condiţiile în care noua entitate va avea active de 1.600 miliarde de dolari, peste 120.000 de angajaţi şi un bilanţ complex.

Ermotti a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să integreze UBS şi Credit Suisse.

„Actuala misiune este urgentă şi dificilă. Pentru a o realiza într-un mod sustenabil şi de succes, şi în interesul tuturor părţilor implicate, trebuie să evaluăm într-un mod sistematic şi prudent toate opţiunile”, a afirmat Ermotti.

#Sergio Ermotti #Credit Suisse #UBS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.