Gazprom, cu mâna pe robinet! Risc de catastrofă umanitară în Transnistria, iar Moldova în beznă

Există riscuri semnificative în domeniul energetic. SAP „Gazprom” nu a rezervat suficientă capacitate nici pentru luna aprilie 2023 la punctele de interconectare fiind rezervată doar 5,7 mil. m3/zi (capacitate zilnică) sau 171 mil. m3/lună pentru Republica Moldova, ambele maluri ale Nistrului, care reprezintă doar 69,5% din volumul de gaze naturale coordonat de SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom” pentru luna aprilie conform Contractului de furnizare a gazelor naturale (80 mil. m3 — malul drept Si 166 mil. m3 — malul sting), se arată în decizia Comisiei situații excepționale.

Astfel livrările de gaze naturale în luna aprilie de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova ar putea fi reduse cu 30,5%. Întreg volumul de gaze naturale de 5,7 mil. m3/zi rezervat pentru luna aprilie pentru Republica Moldova de SAP „Gazprom” este planificat a fi alocat de care SA „Moldovagaz” pentru acoperirea consumului malului stâng și pentru producerea energiei electrice de care centrala de la Cuciurgan pentru malul drept.

Totodată, deși există în prezent un contract de furnizare a gazelor naturale pe un termen de cinci ani între SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom”, persistă riscul privind rezilierea unilaterala a contractului din cauza neexecutării auditului datoriilor financiare.

În acest context, există riscul iminent ca livrările de gaze naturale de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova să fie reduse de la 30% la chiar 100% pentru această luna. În cazul sistării 100% a livrărilor de gaze naturale de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova, respectiv rezilierea contractului existent între SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom”, necesarul de gaze naturale pentru malul drept va putea fi acoperit de către SA „Energocom”, însă, in cazul malului sting ar putea conduce la o criza umanitară în regiunea transnistreana precum și la imposibilitatea livrării energiei electrice malului drept de către Cuciurgan.

Reieșind din situația de război din Ucraina exist în continuare și riscul afectării infrastructurii de transport a gazelor naturale din Ucraina fapt ce ar împiedica livrările de gaze naturale care Republica Moldova. La fel, afectarea anumitor segmente a infrastructurii de transport a energiei electrice din Ucraina, ar putea crea probleme/riscuri considerabile în asigurarea continua a aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova.

Se atestă în continuare o dependență, ridicată de contractul pe termen scurt pentru achizițiile de energie electrică încheiat cu centrala de la Cuciurgan ce produce de energie electrică doar în baza gazelor naturale livrate de SAP „Gazprom”. MGRES are un rol important în asigurarea stabilității funcționarii sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, mai ales când au loc bombardamente asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract #livrare #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA