VIDEO Ucraina schimbă tactica împotriva lui Putin cu noile arme americane: Lovituri fatale în adâncul Rusiei și Crimeea

30 Mart. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina are încă un final imprevizibil, însă eșecul armatei ruse este unul evident, după ce trupele Kievului au recuperat aproape jumătate din teritoriile ocupate.

Așa cum rachetele HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite au contribuit la întoarcerea frontului anul trecut, acum Ucraina dispune de bombe ghidate de precizie americane denumite GLSDB, ce pot lovi adânc în spatele liniilor ruse, la 150 de kilometri, putând schimba soarta războiului.
Rusia a anunțat marți, 28 martie 2023, că armata sa a interceptat o bombă ucraineană de diametru mic GLSDB, lansată de la sol, furnizată de Statele Unite, precum și alte 18 rachete de tip HIMARS, semnalând că forțele ucrainene folosesc acum această armă ghidată cu rază lungă de acțiune, potrivit Newsweek.

Raportul Rusiei indică faptul că Ucraina a primit și a fost instruită cu privire la modul de utilizare a bombelor americane puternice, pe care le-a cerut de mult timp, în ciuda temerilor că aceste arme ar putea depăși linia roșie a președintelui rus Vladimir Putin.

GLSDB sunt bombe de precizie care au fost văzute ca o dezvoltare puternică pentru trupele ucrainene, care au acționat cu eficiență pentru a împiedica Rusia să obțină câștiguri în zone cheie din regiunea de est a Donețk, inclusiv la Bahmut. În special, aceste bombe sunt capabile să lovească ținte la 150 de kilometri (95 de mile) distanță, extinzând astfel capacitatea Ucrainei de a lovi în spatele liniilor Rusiei. De asemenea, ele pot fi montate pe rachete care au făcut deja parte din arsenalul Ucrainei.

Rachetele tip GLSDB americane sunt printre cele mai percutante și eficiente bombe ghidate din lume lansate de la sol, având un diametru redus și costând mai puțin, numai 40.000 de dolari, față de HIMARS care au preț mult mai mare de 110.000 de dolari bucata.
Aceste bombe ghidate de mare precizie (precizia țintelor lovite de numai 1 metru) pot lovi obiective din spatele linilor inamice ale Rusiei, până la 150 de kilometri, față de numai 70 de kilometri ale rachetelor HIMARS. Ele sunt fabricate în masă, fiind dezvoltate dintr-o colaborare dintre firma americană Boeing și compania SAAB din Suedia.

Rachetele GLSDB, care au o lungime de 3,91 de metri, un diametru de 241,3 milimetri și o greutate de 272,1 kilograme, pot fi lansate de sisteme HIMARS americane mobile montate pe camioanele primite de Ucraina. Pot fi lansate rapid, una după alta 6 rachete GLSDB, care oferă o capabilitate de atac superioară, fiind greu de contracarat și putând aduce pagube mari rușilor.

Wes Rumbaugh, membru asociat în Proiectul de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că „această rază extinsă a rachetele GLSDB permite trupelor ucrainene să vizeze o gamă mai largă de ținte rusești, inclusiv pe cele aflate mai în spatele liniilor principale de luptă, oferindu-le mai multe opțiuni pentru a perturba operațiunile rusești”, a spus el.

El a remarcat că Ucraina a avut o „întorsătură relativ rapidă” în ceea ce privește utilizarea bombelor GLSDB, deoarece ar fi avut nevoie de „investiții și timp” pentru a pregăti forțele ucrainene să le folosească în mod corespunzător.

Acum, Kievul poate lovi adânc în Rusia anumite obiective militare importante, chiar și în Crimeea, unde există baze ale Moscovei, aerodromuri și portul Sevastopol plin cu nave și submarine, de unde sunt lansate frecvent rachete de croazieră care lovesc orașele din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o presiune puternică asupra prețurilor, iar principala cauză nu este evoluția burselor internaționale, ci blocajele logistice de pe ruta Dunăre–Sulina–Reni. Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija la 3 septembrie, prețurile achitate fermierilor moldoveni continuă să scadă, chiar dacă referințele de la Constanța și MATIF sunt în creștere.

Analiza arată că majorările externe sunt practic „înghițite” de costurile tot mai mari de transport. Spre exemplu, grâul furajer DAP Constanța s-a scumpit de la 209 euro/tonă pe 28 august la 216 euro/tonă pe 3 septembrie, însă în Republica Moldova prețurile au continuat să coboare. În nordul țării, grâul poate fi cumpărat chiar și cu aproximativ 2,70 lei/kg, dar traderii ezită să achiziționeze volume mari și, în unele cazuri, le solicită fermierilor să păstreze marfa cumpărată în propriile depozite încă o lună.

Situația este agravată de aglomerația de la Sulina și de nivelul scăzut al Dunării. Potrivit analizei, barjele care anterior puteau transporta circa 1.500 de tone încarcă acum doar aproximativ 500 de tone. În același timp, atacurile asupra infrastructurii și navelor din zona Reni sporesc riscurile pentru armatori și pun o presiune suplimentară pe costurile logistice.

Iurie Rija apreciază că problema logistică din sezonul 2026/2027 este chiar mai severă decât cea din 2022. Atunci, războiul a început în martie, când aproximativ două treimi din marfă fusese deja comercializată. Acum însă, blocajele au apărut chiar de la începutul unui sezon cu recoltă bogată, înainte ca exportul culturilor din grupa a doua să înceapă în volum.

Cea mai puternică presiune se vede la grâul furajer. În raioanele Drochia, Briceni și Edineț, prețul a coborât de la 2.600–2.700 lei/tonă la sfârșitul lunii iulie la 2.500–2.650 lei/tonă pe 3 septembrie. În zona Ștefan Vodă–Anenii Noi–Ialoveni–Hâncești, prețurile au scăzut de la 2.900–3.000 la 2.700–2.900 lei/tonă, iar în sud, la Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, s-au redus până la 2.800–2.950 lei/tonă. La Giurgiulești, prețul a coborât de la 3.400 la 3.300 lei/tonă.

Situația este diferită în cazul grâului alimentar. Oferta de grâu cu proteină de 11,5% este mai redusă, iar morarii locali îl caută activ. Din acest motiv, prețul a crescut cu aproximativ 50–100 de lei pe tonă într-o săptămână. În nord, acesta ajunge la 2.900–3.100 lei/tonă, în centru la 3.100–3.200 lei, iar la Giurgiulești la circa 3.500 lei/tonă.

În schimb, rapița beneficiază de faptul că 70–80% din recoltă a fost deja cumpărată. Oferta mai redusă susține prețurile, care ajung la 9.800–9.900 lei/tonă în centrul țării și la 10.400–10.500 lei/tonă la Giurgiulești.

Și campania de achiziție a florii-soarelui a început deja, deși o parte din recoltă este încă pe câmp. La Giurgiulești sunt oferite 9.500–9.700 lei/tonă, la Bălți aproximativ 9.200 lei, iar în nord prețurile pornesc de la 8.800–8.900 lei/tonă. În apropierea Giurgiuleștiului acestea urcă până la 9.200–9.350 lei/tonă.

Concluzia analizei este că piața agricolă din Republica Moldova s-a împărțit practic în două: grâul furajer se ieftinește sub presiunea logisticii, în timp ce rapița și floarea-soarelui înregistrează creșteri în mai multe regiuni. Factorul decisiv rămâne însă infrastructura de export, afectată simultan de nivelul scăzut al Dunării, aglomerația de la Sulina și riscurile de securitate din zona Reni–Orlovca.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!