O nouă forță globală poate influența războiului lui Putin

30 Mart. 2023, 07:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:41 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin a trecut bariera de 400 de zile de la începutul invaziei din Ucraina, iar lumea a fost împărțită în două în privința impunerii de sancțiuni împotriva Moscovei. În timp ce Occidentul s-a adunat în mare parte în spatele Ucrainei, angajându-se să facă tot ce este necesar pentru a ajuta la apărarea în fața trupelor rusești, multe țări din Sudul Global, o nouă forță globală, au o viziune destul de diferită.

Fără îndoială Sudul Global include zone mari de pe glob, din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină și Oceania, iar ea a influențat semnificativ schimbarea părerii lui Putin privind prelungirea acordului pentru cereale din Ucraina. Însă atitudinea Sudului Global față de războiul din Ucraina este diferită față de Occident, în special datorită mentalității și moștenirii istorice, susține profesorul Paul Rogers de la Universitatea Bradford din Anglia, potrivit Euronews.

Nu toată lumea este împotriva lui Putin, așa cum se întâmplă cu țările din Sudul Global. Profesorul Rogers explică acest lucru. „Dacă luați o imagine mondială, atunci sprijinul pentru lupta Ucrainei și Occidentului împotriva Rusiei nu este complet solidă în privința Sudlui Global – de departe”.

În special în Orientul Mijlociu, el susține că intervențiile militare din trecut ale SUA și ale aliaților săi au creat o stare de spirit cinică față de acțiunile Occidentului în Ucraina. Cu toate acestea, în loc să se traducă în sprijinul pentru Rusia, pe care „puține țări îl au la nivel de conducere sau public”, Rogers spune că luptele sunt văzute mai degrabă ca o „ciumă pentru ambele case”.

„Nu este privit pur și simplu ca lupta dintre băieții buni din Occident versus băieții răi din Rusia”, a spus expertul britanic. „Sunt întrebări că [invazia Moscovei] nu este diferită de ceea ce au făcut țările occidentale”.

Peste 929.000 de oameni au fost uciși în zonele de război post-9/11 din Afganistan, Irak, Siria și altele, locuri în care armatele occidentale au jucat un rol semnificativ în violența catastrofală. Problemele istorice mai profunde influențează și modul în care războiul din Ucraina este perceput în altă parte.

Războiul este împotriva intereselor Sudului Global

„În mare parte a Sudului Global, în special în Africa sub-sahariană, Rusia nu este văzută ca una dintre marile puteri coloniale care le-au controlat de secole”, spre deosebire de alte puteri europene, a explicat Rogers.

Totuși, el a continuat: „O mare parte din lume pur și simplu nu este conștientă de amploarea comerțului cu arme, a puterii și, sincer, a corupției care există în Rusia”.
Deși moștenirea colonială nu creează un sentiment pro-rus – majoritatea oamenilor fiind foarte conștienți de cât de „dureros” a fost războiul pentru ucraineni – Rogers a sugerat că înseamnă că există „mai puțină simpatie pentru poziția occidentală”.

Mulți susțin că controlul Rusiei asupra unor părți din Asia Centrală și Europa de Est, inclusiv Ucraina, sub URSS a echivalat cu colonialism. „Rusia are o bază geopolitică bună”. Dar Sudul Global nu gândește doar cu inima, ci folosește și capul.

Deși nu la fel de mult ca țări precum China, Moscova a creat legături economice puternice și parteneriate strategice în mare parte din lume în ultimele decenii.

Opinia globală este foarte împărțită când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei. În medie, 45% susțin ideea că țara lor ar trebui să aplice cele mai severe sancțiuni economice împotriva Rusiei, în timp ce 25% se opun acesteia, conform unui sondaj IPSOS.

„Sudul Global este condus de un sentiment de urgență ca ostilitățile să se încheie… așa că cel puțin nu există lupte și comerțul poate relua așa cum era acum un an”, a declarat analistul Ivan Kłyszcz. „Este o realitate nefericită, dar războiul este împotriva intereselor acestor țări”. „Ei au grijă de propria lor securitate.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.