O nouă forță globală poate influența războiului lui Putin

30 Mart. 2023, 07:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:41 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin a trecut bariera de 400 de zile de la începutul invaziei din Ucraina, iar lumea a fost împărțită în două în privința impunerii de sancțiuni împotriva Moscovei. În timp ce Occidentul s-a adunat în mare parte în spatele Ucrainei, angajându-se să facă tot ce este necesar pentru a ajuta la apărarea în fața trupelor rusești, multe țări din Sudul Global, o nouă forță globală, au o viziune destul de diferită.

Fără îndoială Sudul Global include zone mari de pe glob, din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină și Oceania, iar ea a influențat semnificativ schimbarea părerii lui Putin privind prelungirea acordului pentru cereale din Ucraina. Însă atitudinea Sudului Global față de războiul din Ucraina este diferită față de Occident, în special datorită mentalității și moștenirii istorice, susține profesorul Paul Rogers de la Universitatea Bradford din Anglia, potrivit Euronews.

Nu toată lumea este împotriva lui Putin, așa cum se întâmplă cu țările din Sudul Global. Profesorul Rogers explică acest lucru. „Dacă luați o imagine mondială, atunci sprijinul pentru lupta Ucrainei și Occidentului împotriva Rusiei nu este complet solidă în privința Sudlui Global – de departe”.

În special în Orientul Mijlociu, el susține că intervențiile militare din trecut ale SUA și ale aliaților săi au creat o stare de spirit cinică față de acțiunile Occidentului în Ucraina. Cu toate acestea, în loc să se traducă în sprijinul pentru Rusia, pe care „puține țări îl au la nivel de conducere sau public”, Rogers spune că luptele sunt văzute mai degrabă ca o „ciumă pentru ambele case”.

„Nu este privit pur și simplu ca lupta dintre băieții buni din Occident versus băieții răi din Rusia”, a spus expertul britanic. „Sunt întrebări că [invazia Moscovei] nu este diferită de ceea ce au făcut țările occidentale”.

Peste 929.000 de oameni au fost uciși în zonele de război post-9/11 din Afganistan, Irak, Siria și altele, locuri în care armatele occidentale au jucat un rol semnificativ în violența catastrofală. Problemele istorice mai profunde influențează și modul în care războiul din Ucraina este perceput în altă parte.

Războiul este împotriva intereselor Sudului Global

„În mare parte a Sudului Global, în special în Africa sub-sahariană, Rusia nu este văzută ca una dintre marile puteri coloniale care le-au controlat de secole”, spre deosebire de alte puteri europene, a explicat Rogers.

Totuși, el a continuat: „O mare parte din lume pur și simplu nu este conștientă de amploarea comerțului cu arme, a puterii și, sincer, a corupției care există în Rusia”.
Deși moștenirea colonială nu creează un sentiment pro-rus – majoritatea oamenilor fiind foarte conștienți de cât de „dureros” a fost războiul pentru ucraineni – Rogers a sugerat că înseamnă că există „mai puțină simpatie pentru poziția occidentală”.

Mulți susțin că controlul Rusiei asupra unor părți din Asia Centrală și Europa de Est, inclusiv Ucraina, sub URSS a echivalat cu colonialism. „Rusia are o bază geopolitică bună”. Dar Sudul Global nu gândește doar cu inima, ci folosește și capul.

Deși nu la fel de mult ca țări precum China, Moscova a creat legături economice puternice și parteneriate strategice în mare parte din lume în ultimele decenii.

Opinia globală este foarte împărțită când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei. În medie, 45% susțin ideea că țara lor ar trebui să aplice cele mai severe sancțiuni economice împotriva Rusiei, în timp ce 25% se opun acesteia, conform unui sondaj IPSOS.

„Sudul Global este condus de un sentiment de urgență ca ostilitățile să se încheie… așa că cel puțin nu există lupte și comerțul poate relua așa cum era acum un an”, a declarat analistul Ivan Kłyszcz. „Este o realitate nefericită, dar războiul este împotriva intereselor acestor țări”. „Ei au grijă de propria lor securitate.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.