O nouă forță globală poate influența războiului lui Putin

Războiul lui Putin a trecut bariera de 400 de zile de la începutul invaziei din Ucraina, iar lumea a fost împărțită în două în privința impunerii de sancțiuni împotriva Moscovei. În timp ce Occidentul s-a adunat în mare parte în spatele Ucrainei, angajându-se să facă tot ce este necesar pentru a ajuta la apărarea în fața trupelor rusești, multe țări din Sudul Global, o nouă forță globală, au o viziune destul de diferită.

Fără îndoială Sudul Global include zone mari de pe glob, din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină și Oceania, iar ea a influențat semnificativ schimbarea părerii lui Putin privind prelungirea acordului pentru cereale din Ucraina. Însă atitudinea Sudului Global față de războiul din Ucraina este diferită față de Occident, în special datorită mentalității și moștenirii istorice, susține profesorul Paul Rogers de la Universitatea Bradford din Anglia, potrivit Euronews.

Nu toată lumea este împotriva lui Putin, așa cum se întâmplă cu țările din Sudul Global. Profesorul Rogers explică acest lucru. „Dacă luați o imagine mondială, atunci sprijinul pentru lupta Ucrainei și Occidentului împotriva Rusiei nu este complet solidă în privința Sudlui Global – de departe”.

În special în Orientul Mijlociu, el susține că intervențiile militare din trecut ale SUA și ale aliaților săi au creat o stare de spirit cinică față de acțiunile Occidentului în Ucraina. Cu toate acestea, în loc să se traducă în sprijinul pentru Rusia, pe care „puține țări îl au la nivel de conducere sau public”, Rogers spune că luptele sunt văzute mai degrabă ca o „ciumă pentru ambele case”.

„Nu este privit pur și simplu ca lupta dintre băieții buni din Occident versus băieții răi din Rusia”, a spus expertul britanic. „Sunt întrebări că [invazia Moscovei] nu este diferită de ceea ce au făcut țările occidentale”.

Peste 929.000 de oameni au fost uciși în zonele de război post-9/11 din Afganistan, Irak, Siria și altele, locuri în care armatele occidentale au jucat un rol semnificativ în violența catastrofală. Problemele istorice mai profunde influențează și modul în care războiul din Ucraina este perceput în altă parte.

Războiul este împotriva intereselor Sudului Global

„În mare parte a Sudului Global, în special în Africa sub-sahariană, Rusia nu este văzută ca una dintre marile puteri coloniale care le-au controlat de secole”, spre deosebire de alte puteri europene, a explicat Rogers.

Totuși, el a continuat: „O mare parte din lume pur și simplu nu este conștientă de amploarea comerțului cu arme, a puterii și, sincer, a corupției care există în Rusia”.
Deși moștenirea colonială nu creează un sentiment pro-rus – majoritatea oamenilor fiind foarte conștienți de cât de „dureros” a fost războiul pentru ucraineni – Rogers a sugerat că înseamnă că există „mai puțină simpatie pentru poziția occidentală”.

Mulți susțin că controlul Rusiei asupra unor părți din Asia Centrală și Europa de Est, inclusiv Ucraina, sub URSS a echivalat cu colonialism. „Rusia are o bază geopolitică bună”. Dar Sudul Global nu gândește doar cu inima, ci folosește și capul.

Deși nu la fel de mult ca țări precum China, Moscova a creat legături economice puternice și parteneriate strategice în mare parte din lume în ultimele decenii.

Opinia globală este foarte împărțită când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei. În medie, 45% susțin ideea că țara lor ar trebui să aplice cele mai severe sancțiuni economice împotriva Rusiei, în timp ce 25% se opun acesteia, conform unui sondaj IPSOS.

„Sudul Global este condus de un sentiment de urgență ca ostilitățile să se încheie… așa că cel puțin nu există lupte și comerțul poate relua așa cum era acum un an”, a declarat analistul Ivan Kłyszcz. „Este o realitate nefericită, dar războiul este împotriva intereselor acestor țări”. „Ei au grijă de propria lor securitate.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.