Zahărul se scumpește la nivel mondial. Cum afectează prețul la alimente

30 Mart. 2023, 14:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Mart. 2023, 14:50 // Actual //  MD Bani

Zahărul, consumat în foarte multe produse de la ciocolată şi până la băuturi acidulate şi patiserie, devine din ce în ce mai scump, ceea ce creşte costurile pentru industria alimentară şi pune noi presiuni la adresa inflaţiei mondiale a produselor alimentare, transmite Bloomberg.

Preţurile la zahăr rafinat au atins în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi sunt pe cale să înregistreze un salt de 11% numai pe parcursul lunii martie, cel mai puternic avans lunar de după 2021. De asemenea, zahărul nerafinat este aproape de cel mai scump nivel din ultimii şase ani. Livrările globale devin din ce în ce mai limitate, în principal ca urmare a deciziei Indiei, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali, de a-şi reduce exporturile după ce sezonul furtunilor a afectat recolta de trestie de zahăr şi autorităţile au decis să direcţioneze o parte mai mare din culturile de trestie de zahăr spre producţia de biocarburanţi, scrie Agerpres.

Potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg în rândul traderilor şi analiştilor, exporturile de zahăr ale Indiei ar urma să se reducă la jumătate, până la şase milioane de tone, în anul agricol care se va încheia în luna septembrie 2023, de la aproximativ 11 milioane de tone în exerciţiul anterior, şi ar putea să coboare şi mai mult, până la patru milioane de tone în sezonul următor. Aceasta înseamnă o reducere şi mai semnificativă a ofertei pe piaţă care, potrivit firmelor de consultanţă Green Pool şi Covrig Analytics, era deja prognozată să înregistreze un deficit anul viitor.

Dacă India va exporta mai puţin zahăr decât se preconiza în următorul sezon, „preţurile vor trebui să crească pentru a extrage zahăr din alte părţi ale lumii”, susţine Henrique Akamine, specialist pe zahăr şi etanol la Tropical Research Services. India este responsabilă pentru aproximativ şase milioane de tone în bilanţul nostru privind comerţul internaţional cu zahăr în 2023-24, susţine Akamine. „Dacă elimini pur şi simplu chiar şi jumătate din această cantitate, balanţa comercială va înregistra un deficit”, avertizează specialistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Chiar dacă Brazilia, cel mai mare exportator mondial de zahăr, se aşteaptă la o recoltă consistentă de trestie de zahăr, ploile au întârziat recoltatul şi capacităţile portuare ar putea limita livrările pe piaţa mondială, în condiţiile în care ţara sud-americană recoltează în acelaşi timp şi o producţie record de soia boabe. Producţia de trestie de zahăr în Thailanda, un alt mare exportator mondial, este prognozată şi ea să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor în acest an.

O creştere constantă a consumului global de zahăr şi diminuarea stocurilor au făcut ca livrările din India să fie şi mai importante pentru piaţa mondială. O dovadă în acest sens a venit în luna ianuarie, când preţurile mondiale la zahăr au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul îngrijorărilor că autorităţile din India nu vor aproba mai multe exporturi în acest sezon. Ulterior, după ce Guvernul de la New Delhi a semnalat că ar putea aproba mai multe exporturi, preţurile mondiale au scăzut.

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.