Zahărul se scumpește la nivel mondial. Cum afectează prețul la alimente

30 Mart. 2023, 14:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Mart. 2023, 14:50 // Actual //  MD Bani

Zahărul, consumat în foarte multe produse de la ciocolată şi până la băuturi acidulate şi patiserie, devine din ce în ce mai scump, ceea ce creşte costurile pentru industria alimentară şi pune noi presiuni la adresa inflaţiei mondiale a produselor alimentare, transmite Bloomberg.

Preţurile la zahăr rafinat au atins în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi sunt pe cale să înregistreze un salt de 11% numai pe parcursul lunii martie, cel mai puternic avans lunar de după 2021. De asemenea, zahărul nerafinat este aproape de cel mai scump nivel din ultimii şase ani. Livrările globale devin din ce în ce mai limitate, în principal ca urmare a deciziei Indiei, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali, de a-şi reduce exporturile după ce sezonul furtunilor a afectat recolta de trestie de zahăr şi autorităţile au decis să direcţioneze o parte mai mare din culturile de trestie de zahăr spre producţia de biocarburanţi, scrie Agerpres.

Potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg în rândul traderilor şi analiştilor, exporturile de zahăr ale Indiei ar urma să se reducă la jumătate, până la şase milioane de tone, în anul agricol care se va încheia în luna septembrie 2023, de la aproximativ 11 milioane de tone în exerciţiul anterior, şi ar putea să coboare şi mai mult, până la patru milioane de tone în sezonul următor. Aceasta înseamnă o reducere şi mai semnificativă a ofertei pe piaţă care, potrivit firmelor de consultanţă Green Pool şi Covrig Analytics, era deja prognozată să înregistreze un deficit anul viitor.

Dacă India va exporta mai puţin zahăr decât se preconiza în următorul sezon, „preţurile vor trebui să crească pentru a extrage zahăr din alte părţi ale lumii”, susţine Henrique Akamine, specialist pe zahăr şi etanol la Tropical Research Services. India este responsabilă pentru aproximativ şase milioane de tone în bilanţul nostru privind comerţul internaţional cu zahăr în 2023-24, susţine Akamine. „Dacă elimini pur şi simplu chiar şi jumătate din această cantitate, balanţa comercială va înregistra un deficit”, avertizează specialistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Chiar dacă Brazilia, cel mai mare exportator mondial de zahăr, se aşteaptă la o recoltă consistentă de trestie de zahăr, ploile au întârziat recoltatul şi capacităţile portuare ar putea limita livrările pe piaţa mondială, în condiţiile în care ţara sud-americană recoltează în acelaşi timp şi o producţie record de soia boabe. Producţia de trestie de zahăr în Thailanda, un alt mare exportator mondial, este prognozată şi ea să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor în acest an.

O creştere constantă a consumului global de zahăr şi diminuarea stocurilor au făcut ca livrările din India să fie şi mai importante pentru piaţa mondială. O dovadă în acest sens a venit în luna ianuarie, când preţurile mondiale la zahăr au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul îngrijorărilor că autorităţile din India nu vor aproba mai multe exporturi în acest sezon. Ulterior, după ce Guvernul de la New Delhi a semnalat că ar putea aproba mai multe exporturi, preţurile mondiale au scăzut.

Realitatea Live

01 Mai 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Mai 2024, 12:44 // Actual //  Lupu Eduard

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău