Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

La intrarea în primăvara anului 2023, țările Uniunii Europene au perspective mai liniștitoare față de rezervele și importurile de gaze naturale, mai ales prin prisma faptului că prețurile au scăzut considerabil. O analiză a Centrului privind politica energetică globală al Universității Columbia, Statele Unite, dezvăluie faptul că patru țări NATO și UE nu au învățat lecția Germaniei, privind dependența de Rusia.

Astfel, studiul prezintă faptul că Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania și-au mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în 2022 cu aproape o treime, potrivit Energy Policy.

Însă cel mai important lucru pentru Europa este faptul că prețul GNL a scăzut foarte mult, de la 100 de dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022 la numai 13-15 dolari/mmBtu, la începutul lunii aprilie 2023.

au ajutat țările UE să compenseze scăderea aprovizionării cu gaze din conductele rusești în 2022, în mod ironic, o parte din acest GNL este rusesc. Țările UE – în special Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania – au crescut importurile de GNL din Rusia cu aproximativ o treime în 2022, la 19 miliarde de metri cubi, părând că nu vor să învețe lecția dependenței Germaniei de gazele Moscovei, care în august 2022 a renunțat total la ele.

Cu aceasta ca fundal, politicienii europeni au început să vorbească despre restricționarea GNL rusesc, propunând ca guvernele UE să poată limita temporar licitarea inițială pentru capacitatea de livrări de GNL rusesc.

Marea Britanie și Lituania au încetat să mai importe GNL rusesc în 2022. Germania a declarat ferm că niciun GNL rusesc nu va fi regazeificat în terminalele sale.

UE pare pe cale să-și pună capăt dependenței de gaze rusești până în 2027. Pe baza fluxurilor actuale, gazele rusești combinate și GNL în 2023 ar fi de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), echivalentul a aproximativ 25% din nivelurile din 2021 sau 11% din cererea anuală estimată de gaze din UE.

Întrebarea este dacă această tendință de reducere a dependenței de gazul rusesc poate fi accelerată fără a răni Europa. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a remarcat recent că „nu am ieșit încă din pădure”, cu piețele de gaze încă considerabil strânse în 2023.

Oprirea importurilor rusești de GNL în UE ar putea avea rezultate diferite pentru piețele globale de gaze, de la relativ benigne la potențial perturbatoare. Dar GNL rusesc (45 de miliarde de metri cubi în 2022) este necesar pentru balanța globală a gazelor, pentru a evita revenirea prețurilor vertiginoase.

#NATO #tari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.