Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

La intrarea în primăvara anului 2023, țările Uniunii Europene au perspective mai liniștitoare față de rezervele și importurile de gaze naturale, mai ales prin prisma faptului că prețurile au scăzut considerabil. O analiză a Centrului privind politica energetică globală al Universității Columbia, Statele Unite, dezvăluie faptul că patru țări NATO și UE nu au învățat lecția Germaniei, privind dependența de Rusia.

Astfel, studiul prezintă faptul că Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania și-au mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în 2022 cu aproape o treime, potrivit Energy Policy.

Însă cel mai important lucru pentru Europa este faptul că prețul GNL a scăzut foarte mult, de la 100 de dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022 la numai 13-15 dolari/mmBtu, la începutul lunii aprilie 2023.

au ajutat țările UE să compenseze scăderea aprovizionării cu gaze din conductele rusești în 2022, în mod ironic, o parte din acest GNL este rusesc. Țările UE – în special Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania – au crescut importurile de GNL din Rusia cu aproximativ o treime în 2022, la 19 miliarde de metri cubi, părând că nu vor să învețe lecția dependenței Germaniei de gazele Moscovei, care în august 2022 a renunțat total la ele.

Cu aceasta ca fundal, politicienii europeni au început să vorbească despre restricționarea GNL rusesc, propunând ca guvernele UE să poată limita temporar licitarea inițială pentru capacitatea de livrări de GNL rusesc.

Marea Britanie și Lituania au încetat să mai importe GNL rusesc în 2022. Germania a declarat ferm că niciun GNL rusesc nu va fi regazeificat în terminalele sale.

UE pare pe cale să-și pună capăt dependenței de gaze rusești până în 2027. Pe baza fluxurilor actuale, gazele rusești combinate și GNL în 2023 ar fi de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), echivalentul a aproximativ 25% din nivelurile din 2021 sau 11% din cererea anuală estimată de gaze din UE.

Întrebarea este dacă această tendință de reducere a dependenței de gazul rusesc poate fi accelerată fără a răni Europa. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a remarcat recent că „nu am ieșit încă din pădure”, cu piețele de gaze încă considerabil strânse în 2023.

Oprirea importurilor rusești de GNL în UE ar putea avea rezultate diferite pentru piețele globale de gaze, de la relativ benigne la potențial perturbatoare. Dar GNL rusesc (45 de miliarde de metri cubi în 2022) este necesar pentru balanța globală a gazelor, pentru a evita revenirea prețurilor vertiginoase.

#NATO #tari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive