O țară mică i-a suflat banii lui Putin: A câștigat 100 de miliarde de euro peste noapte în detrimentul Rusiei

07 Apr. 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Apr. 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în februarie anul trecut a produs o bulversare majoră pe piețe financiare și energetice din Europa, care a dus la alungarea aproape totală a Rusiei de pe continent, în privința importurilor de combustibili fosili. Astfel, locul Moscovei a fost luat de Norvegia, o țară mică care nu este membră UE și care a încasat 100 de miliarde de euro în plus din exporturile sale de energie în 2022, față de 2021.

Acum Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze naturale de pe continent, în detrimentul Rusiei, care a pierdut piața Uniunii Europene și din Marea Britanie, din cauza invaziei din Ucraina și a sancțiunilor occidentale, potrivit The New York Times.

Norvegia, cu o populație de numai 5,5 milioane de locuitori, nu face parte din Uniunea Europeană, dar este membră a alianței NATO. Țara are cele mai multe fiorduri din lume și foarte mulți urși polari.

Pe măsură ce Rusia a redus exporturile de gaze naturale anul trecut, Norvegia le-a înlocuit, iar acum este principalul furnizor de combustibil al Europei. Norvegia furnizează, de asemenea, cantități mai mari de petrol vecinilor săi, înlocuind țițeiul rusesc sub embargo.

„Războiul și întreaga situație energetică au demonstrat că energia norvegiană este extrem de importantă pentru Europa”, a declarat Kristin Fejerskov Kragseth, directorul executiv al Petoro, o companie de stat care administrează exploatațiile petroliere ale Norvegiei. „Am fost întotdeauna importanți”, a adăugat ea, „dar poate nu ne-am dat seama”.

Semnificația acestui statut ridicat nu este pierdută pentru Norvegia, o națiune de 5,5 milioane de oameni, unde energia reprezintă aproximativ o treime din producția economică și unde, spre deosebire de Arabia Saudită, guvernul deține nu numai zăcămintele de petrol și gaze, ci și participații mari la firmele care extrag aceste resurse naturale.

Prin creșterea cererii pentru această energie, războiul din Ucraina a contribuit la adăugarea de aproximativ 100 de miliarde de dolari la veniturile din petrol și gaze ale Norvegiei.

Războiul „a schimbat sentimentul politic”, a spus Ulf Sverdrup, directorul Institutului Norvegian de Afaceri Internaționale, o organizație de cercetare. „Practic, Europa a spus: „Hei! Avem nevoie de energia ta.”

O țară mică cu graniță cu Rusia, Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, dar își ascultă cu atenție vecinii. După începerea războiului, Bruxelles-ul și națiunile europene, în special Germania, care depinsese în mare măsură de gazul rusesc, s-au bazat pe Oslo pentru ajutor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Contribuția Norvegiei în Europa a fost menținerea exporturilor de gaze și creșterea acestora”, a declarat Jonas Gahr Store, prim-ministrul Norvegiei. Norvegia producea deja un volum mare de gaz, transportându-l prin conducte submarine către nordul Europei, dar guvernul a autorizat o producție suplimentară.

Companiile energetice au făcut ajustări care au crescut producția de gaze în detrimentul petrolului. Rezultatul a fost o creștere cu 8% a producției de gaze anul trecut, ceea ce a făcut din Norvegia sursa a aproximativ o treime din gazul consumat în Europa.

Veniturile Norvegiei din petrol și gaze au contribuit cu 125 de miliarde de dolari la bugetul statului norvegian în 2022, potrivit estimărilor guvernamentale – cu aproximativ 100 de miliarde de dolari mai mult decât în 2021.

07 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 14:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova ocupă deocamdată un rol secundar în tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene spre Uniunea Europeană, însă ruta prin țara noastră ar putea căpăta o importanță mai mare dacă sunt rezolvate blocajele legate de rotația vagoanelor și formarea trenurilor complete, arată o analiză a economistului Iurie Rija, bazată pe datele RAIL.insider.

Potrivit analizei, frontiera vestică a Ucrainei funcționează prin patru mari canale de evacuare – Polonia, Ungaria, România și Slovacia – care au absorbit în august un flux total de 192,8 vagoane pe zi.

Distribuția este relativ echilibrată. Polonia preia aproximativ 29% din flux, Ungaria 26%, România 24%, iar Slovacia 21%. Astfel, nu există o singură rută dominantă, iar sarcina este împărțită între patru coridoare comparabile.

În acest sistem, ruta prin Republica Moldova, pe segmentul Vălcineț – Bălți – Ungheni, este utilizată pentru tranzitul a aproximativ 15-20 de vagoane pe zi.

Iurie Rija subliniază că aceasta nu reprezintă o a cincea direcție independentă de export, ci mai degrabă o ramură alternativă a coridorului românesc. Cu alte cuvinte, Republica Moldova nu deschide o piață nouă pentru mărfurile ucrainene, ci oferă o infrastructură alternativă pentru accesul către aceeași destinație europeană.

Dacă la cele 192,8 vagoane care traversează direct frontiera vestică a Ucrainei sunt adăugate în medie 17,5 vagoane pe zi tranzitate prin Moldova, fluxul total ajunge la aproximativ 210 vagoane pe zi. Ponderea Republicii Moldova este astfel de circa 8%.

Economistul califică rolul actual al țării drept unul de „valvă de siguranță secundară”, mai degrabă decât de coridor principal.

Deși volumul este redus raportat la întregul sistem ucrainean, impactul asupra infrastructurii feroviare moldovenești este semnificativ. La o capacitate de 68-70 de tone pentru un vagon și un ritm de 15-20 de vagoane zilnic, prin Moldova sunt transportate între 1.050 și 1.400 de tone pe zi.

La nivel lunar, volumul ajunge la aproximativ 35.000 de tone.

Iurie Rija notează că această cantitate este mică raportată la comerțul agricol moldovenesc, însă pune o presiune vizibilă asupra activelor feroviare – locomotive, linii, personal și capacitatea de manevră.

Problema majoră este însă rotația materialului rulant. Până la 4 septembrie, doar aproximativ 50 de vagoane goale reveniseră, în condițiile în care circa 500 de vagoane încărcate tranzitaseră în aceeași perioadă.

Raportul de aproape 10 la 1 dintre intrări și vagoanele întoarse arată că principalul blocaj nu mai este cererea, ci disponibilitatea materialului rulant gol.

Dacă această rotație nu este accelerată, capacitatea de transport rămâne plafonată, indiferent de volumul de marfă care ar putea fi preluat.

În opinia economistului, infrastructura feroviară moldovenească are în acest context un rol dublu. Pe de o parte, oferă o rută de decompresie pentru sistemul ucrainean, care funcționează deja la o capacitate ridicată. Pe de altă parte, tranzitul aduce venituri suplimentare operatorului feroviar moldovenesc și poate justifica investiții în locomotive, infrastructură și gestionarea materialului rulant.

Rija concluzionează că Republica Moldova nu concurează direct cu Polonia, Ungaria, România sau Slovacia pentru volumele de cereale ucrainene, ci ocupă o nișă de rută auxiliară, cu potențial de creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!