VIDEO Cum le bagă pumnul în gură Putin recruților răzvrătiți: Informații neștiute dezvăluite din Rusia

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a dus la un eșec al armatei roșii, iar experții internaționali susțin că peste 100.000 de soldați ai Moscovei au murit pe câmpul de luptă. După mobilizarea din septembrie 2022, acum în Rusia are loc încă una de la 1 aprilie, pentru a întări forțele militare ale Kremlinului, iar recruții care refuză să meargă pe frontul din Ucraina sunt condamnați la 3 ani de pușcărie.

Politica dictatorului este aplicată fără scrupule de autoritățile militare ruse, care intimidează tinerii recruți, care nu vor să meargă să lupte, potrivit Moscow Times.

După acțiunea de mobilizare a președintelui Vladimir Putin din toamna trecută, Iuri Degtyarev și Alexei Selivanov au fost printre primii recruți care au fost reținuți pentru că au refuzat serviciul în timpul mobilizării.

Acum presa rusă anunță joi, 6 aprilie 2023, că cei doi au fost condamnați la trei ani de închisoare, pentru că au refuzat să lupte în războiul din Ucraina.
Ads
Un videoclip cu arestarea lor demonstrativă în mijlocul unui grup, în fața colegilor lor, soldați la o bază militară din Belgorod a fost distribuit pe scară largă online, ca un exemplu și pentru alții.

Degtyarev și Selivanov au fost condamnați amândoi la trei ani de către Tribunalul militar al garnizoanei Kursk pe 22 decembrie 2022, fiind găsiți vinovați de refuzul de a respecta ordinele unui comandant de unitate de a le furniza tovarășilor lor armuri și arme personale.

Unul dintre soldați a contestat fără succes sentința sa, a scris Kommersant, deși nu a specificat care dintre cei doi a făcut acest lucru.

Degtyarev și Selivanov au pledat ambii vinovați de acuzații și și-au semnalat intenția că sunt pregătiți să revină la serviciul activ.

Instanțele militare din Rusia au emis condamnări în mai mult de jumătate din cele 708 dosare penale deschise împotriva recruților, potrivit site-ului de știri independent Mediazona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Parlamentarii ruși au adoptat o legislație extinsă care introduce pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru astfel de acte, inclusiv dezertare și împotrivire, cu câteva zile înainte de anunțul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din septembrie.

#razvratiti #recruti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat