O țară mică i-a suflat banii lui Putin: A câștigat 100 de miliarde de euro peste noapte în detrimentul Rusiei

Războiul lui Putin din Ucraina declanșat în februarie anul trecut a produs o bulversare majoră pe piețe financiare și energetice din Europa, care a dus la alungarea aproape totală a Rusiei de pe continent, în privința importurilor de combustibili fosili. Astfel, locul Moscovei a fost luat de Norvegia, o țară mică care nu este membră UE și care a încasat 100 de miliarde de euro în plus din exporturile sale de energie în 2022, față de 2021.

Acum Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze naturale de pe continent, în detrimentul Rusiei, care a pierdut piața Uniunii Europene și din Marea Britanie, din cauza invaziei din Ucraina și a sancțiunilor occidentale, potrivit The New York Times.

Norvegia, cu o populație de numai 5,5 milioane de locuitori, nu face parte din Uniunea Europeană, dar este membră a alianței NATO. Țara are cele mai multe fiorduri din lume și foarte mulți urși polari.

Pe măsură ce Rusia a redus exporturile de gaze naturale anul trecut, Norvegia le-a înlocuit, iar acum este principalul furnizor de combustibil al Europei. Norvegia furnizează, de asemenea, cantități mai mari de petrol vecinilor săi, înlocuind țițeiul rusesc sub embargo.

„Războiul și întreaga situație energetică au demonstrat că energia norvegiană este extrem de importantă pentru Europa”, a declarat Kristin Fejerskov Kragseth, directorul executiv al Petoro, o companie de stat care administrează exploatațiile petroliere ale Norvegiei. „Am fost întotdeauna importanți”, a adăugat ea, „dar poate nu ne-am dat seama”.

Semnificația acestui statut ridicat nu este pierdută pentru Norvegia, o națiune de 5,5 milioane de oameni, unde energia reprezintă aproximativ o treime din producția economică și unde, spre deosebire de Arabia Saudită, guvernul deține nu numai zăcămintele de petrol și gaze, ci și participații mari la firmele care extrag aceste resurse naturale.

Prin creșterea cererii pentru această energie, războiul din Ucraina a contribuit la adăugarea de aproximativ 100 de miliarde de dolari la veniturile din petrol și gaze ale Norvegiei.

Războiul „a schimbat sentimentul politic”, a spus Ulf Sverdrup, directorul Institutului Norvegian de Afaceri Internaționale, o organizație de cercetare. „Practic, Europa a spus: „Hei! Avem nevoie de energia ta.”

O țară mică cu graniță cu Rusia, Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, dar își ascultă cu atenție vecinii. După începerea războiului, Bruxelles-ul și națiunile europene, în special Germania, care depinsese în mare măsură de gazul rusesc, s-au bazat pe Oslo pentru ajutor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Contribuția Norvegiei în Europa a fost menținerea exporturilor de gaze și creșterea acestora”, a declarat Jonas Gahr Store, prim-ministrul Norvegiei. Norvegia producea deja un volum mare de gaz, transportându-l prin conducte submarine către nordul Europei, dar guvernul a autorizat o producție suplimentară.

Companiile energetice au făcut ajustări care au crescut producția de gaze în detrimentul petrolului. Rezultatul a fost o creștere cu 8% a producției de gaze anul trecut, ceea ce a făcut din Norvegia sursa a aproximativ o treime din gazul consumat în Europa.

Veniturile Norvegiei din petrol și gaze au contribuit cu 125 de miliarde de dolari la bugetul statului norvegian în 2022, potrivit estimărilor guvernamentale – cu aproximativ 100 de miliarde de dolari mai mult decât în 2021.

#Norvegia #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Vasile Grădinaru a avertizat în cadrul emisiunii de la Radio Moldova că actuala majorare a tarifului la gaze (22,30 lei metrul cub cu peste 40% mai mut față de tariful anterior n.a) ar putea să nu fie ultima, în condițiile în care costurile suportate de furnizori ar fi în continuare mai mari decât cele acoperite prin prețul aprobat pentru consumatori. Parlamentarul susține că situația pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat și ar putea influența inclusiv mecanismul compensațiilor pentru sezonul rece.

„Nu o să fiu deloc populist și o să spun mai rău: această majorare nu știu dacă ar fi ultima”, a declarat Grădinaru.

Potrivit deputatului, din discuțiile purtate cu reprezentanți ai ANRE ar rezulta că nici tariful actual nu acoperă integral costurile existente.

„Chiar inclusiv aplicarea acestui tarif nu acoperă costurile care sunt cu mult peste. Acum se acumulează devieri negative”, a spus parlamentarul.

În aceste condiții, evoluția ulterioară a tarifelor va depinde inclusiv de prețurile gazelor pe piețele internaționale. Grădinaru spune că nu poate fi exclusă o nouă scumpire, în cazul unei evoluții nefavorabile a cotațiilor externe.

Deputatul afirmă că tocmai incertitudinea privind tariful din perioada rece face imposibilă, deocamdată, stabilirea exactă a categoriilor de consumatori care vor beneficia de compensații.

„Nimeni astăzi, la această oră, nu poate să vă spună, nici măcar prim-ministrul, cred, exact care vor fi către sezonul rece categoriile care vor beneficia. Trebuie să vedem în primul rând care va fi tariful la acea etapă, iar reieșind din presiunea care va fi, respectiv, se va lua decizia”, a explicat Grădinaru.

El a precizat că nu afirmă că tarifele vor crește obligatoriu, însă admite un asemenea scenariu dacă prețul gazelor pe piața internațională va urca. Stabilirea prețului final pentru consumatori se va face, potrivit acestuia, în baza formulelor de calcul aplicate de ANRE.

Grădinaru avertizează că sprijinirea populației în sezonul rece va reprezenta o provocare importantă pentru finanțele publice.

„Va fi o presiune foarte mare pe buget și noi va trebui să facem două lucruri: unu, să ajutăm cât de mult putem și, doi, ca acest ajutor să fie cât mai targetat”, a conchis deputatul.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz Vadim Ceban declara că tariful la gaz ar urma să depășească 22 de lei metrul cub.