Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

La intrarea în primăvara anului 2023, țările Uniunii Europene au perspective mai liniștitoare față de rezervele și importurile de gaze naturale, mai ales prin prisma faptului că prețurile au scăzut considerabil. O analiză a Centrului privind politica energetică globală al Universității Columbia, Statele Unite, dezvăluie faptul că patru țări NATO și UE nu au învățat lecția Germaniei, privind dependența de Rusia.

Astfel, studiul prezintă faptul că Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania și-au mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în 2022 cu aproape o treime, potrivit Energy Policy.

Însă cel mai important lucru pentru Europa este faptul că prețul GNL a scăzut foarte mult, de la 100 de dolari pe un milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022 la numai 13-15 dolari/mmBtu, la începutul lunii aprilie 2023.

au ajutat țările UE să compenseze scăderea aprovizionării cu gaze din conductele rusești în 2022, în mod ironic, o parte din acest GNL este rusesc. Țările UE – în special Belgia, Franța, Țările de Jos și Spania – au crescut importurile de GNL din Rusia cu aproximativ o treime în 2022, la 19 miliarde de metri cubi, părând că nu vor să învețe lecția dependenței Germaniei de gazele Moscovei, care în august 2022 a renunțat total la ele.

Cu aceasta ca fundal, politicienii europeni au început să vorbească despre restricționarea GNL rusesc, propunând ca guvernele UE să poată limita temporar licitarea inițială pentru capacitatea de livrări de GNL rusesc.

Marea Britanie și Lituania au încetat să mai importe GNL rusesc în 2022. Germania a declarat ferm că niciun GNL rusesc nu va fi regazeificat în terminalele sale.

UE pare pe cale să-și pună capăt dependenței de gaze rusești până în 2027. Pe baza fluxurilor actuale, gazele rusești combinate și GNL în 2023 ar fi de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi pe an (bcm/an), echivalentul a aproximativ 25% din nivelurile din 2021 sau 11% din cererea anuală estimată de gaze din UE.

Întrebarea este dacă această tendință de reducere a dependenței de gazul rusesc poate fi accelerată fără a răni Europa. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), a remarcat recent că „nu am ieșit încă din pădure”, cu piețele de gaze încă considerabil strânse în 2023.

Oprirea importurilor rusești de GNL în UE ar putea avea rezultate diferite pentru piețele globale de gaze, de la relativ benigne la potențial perturbatoare. Dar GNL rusesc (45 de miliarde de metri cubi în 2022) este necesar pentru balanța globală a gazelor, pentru a evita revenirea prețurilor vertiginoase.

#NATO #tari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.

Bani.md

Toate știrile

Patru țări NATO nu au învățat lecția Germaniei: Depind încă de Putin și Rusia

Primăriile au fost convinse cu bani pentru amalgamare, iar acum fondul se taie cu 90 de milioane