Șor a jupuit companiile aeriene de bani! Administrația aeroportului își propune să reducă taxele la minim

Împreună cu colegii de profil, am avut o ședință cu reprezentanții companiilor aeriene naționale și străine. Am comunicat despre intențiile Aeroportului Internațional Chișinău pentru perioada imediat următoare, dar și despre principiile de bază care vor guverna relațiile comerciale de mai departe: transparență; nediscriminare; toleranță 0 favoritismului, susține într-un mesaj administratorul aeroportului Constantin Vozian.

Potrivit lui, administrația aeroportului va oferi acces liber la piața serviciilor aeroportuare, fără crearea obstacolelor administrative (invocare fictivă a lipsei spațiilor, protecționism în raport cu anumiți agenți economici), dar și argumentarea tarifelor percepute de aeroport, raportate la baza de cost a serviciilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Am convenit cu operatorii să ne transmită viziunile lor pe draft-ul de „Incentive policy”, pentru a prevedea la etapa de proiect, propunerile pe care le consideră pertinente. În strictă conformitate cu prevederile Metodologiei privind aprobarea tarifelor aeroportuare, aprobate prin HG 476/2016, am convenit consultarea tarifelor percepute de aeroport, pentru a demonstra caracterul obiectiv și justificat al tarifelor ce urmează a fi aprobate în viitorul apropiat. Cu titlu de exemplu, cuantumul de 9 euro pentru taxa de modernizare, a fost stabilit încă în 1999. Despre cit de actual este acest tarif, urmează să determinăm”, spune Vozian.

Administratorul spune că s-a a avut o discuție foarte productivă cu reprezentanții Wizz Air. Colegii de la Wizz Air au rămas plăcut surprinși de abordarea nouă a administrației Aeroportului Internațional Chișinău și au comunicat că colaborarea cu Republica Moldova este un subiect la ordinea de zi. Despre dinamica acestor negocieri, vom reveni pe parcurs.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

#taxe #Aeroport #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

România: 73% din total (datorită portului Constanța);
Polonia: 14%;
Ungaria: 9%;
Republica Moldova: 2%;
Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.