O lume neștiută din Uniunea Sovietică. Cum au colaborat americanii cu bolșevicii pe ascuns

09 Apr. 2023, 07:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Apr. 2023, 07:26 // Actual //  bani.md

Un istoric german, Karl Schlögel, care a trăit o parte din viață în Uniunea Sovietică, a publicat recent o carte despre radiografia unei ”lumi pierdute”, în care țara a experimentat trecerea de la epoca lui Stalin la Gorbaciov și până la Putin.

Autorul vorbește și despre o mulțime de lucruri neștiute, printre care și cum au colaborat americanii cu bolșevicii, deși Statele Unite nu aveau relații diplomatice pe atunci cu URSS-ul.

În copilărie, Schlögel a locuit cu părinții săi la Ekaterinburg, fostul oraș Sverdlosk, locul în care ultimul țar al Rusiei și familia sa au fost uciși în iulie 1918, potrivit Financial Times.
Sverdlovsk, așa cum se numea în vremea sovietică a fost un oraș industrial neremarcabil din Munții Urali, care despart Siberia de vestul Rusiei. ”Am avut o copilărie obișnuită”, spune autorul. ”Pentru a câștiga bani de buzunar, îi spun fiicei mele, am transportat sticle goale de lapte, chefir și bere la un depozit local de reciclare pentru o rambursare”.

Scriitorul a publicat recent o carte intitulată ”Secolul sovietic – Arheologia unei lumi pierdute”, în care el vorbește într-o documentare de 900 de pagini despre vechea viață din Uniunea Sovietică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

După cum scrie Schlögel, cele trei decenii care s-au scurs de la sfârșitul URSS au arătat cât de „dureros a fost procesul de transformare a fostei Uniuni Sovietice și cum conducerea politică a exploatat durerile fantomă post-imperiale, dorințele nostalgice și temerile pierderii statutului social pentru a urma o politică agresivă, fără a exclude războiul împotriva statelor vecine, pentru a-și menține propria putere.”

După invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, ”cel mai dificil lucru de înțeles este ceea ce trece prin mintea rușilor obișnuiți, precum părinții mei, care au trecut de la Stalin la Gorbaciov și înapoi – la Putin – într-o generație”. O parte a răspunsului poate fi găsit în The Soviet Century, care prezintă istoria într-un mod inedit, prezentând obiceiuri și tradiții, valori și artefacte, care oferă multe perspective emoționante și ajută cititorii să înțeleagă psihicul rusesc de astăzi.

Schlögel a lucrat printr-o cantitate colosală de informații pentru a-și organiza expoziția cu o claritate și o obiectivitate refuzate contemporanilor sovietici. Luați, de exemplu, vocea de bariton a lui Yury Levitan, sinonimă pentru poporul sovietic cu relatarea evenimentelor celui de-Al Doilea Război Mondial într-o manieră atentă și calmă.

Dar Levitan a transmis și sentințele cu moartea în timpul epurărilor staliniste, pronunțate pe același ton neutru. Îi cunoștea personal pe unii dintre condamnați.
În carte autorul povestește despre inginerii și companiile americane care lucrau la sfârșitul anilor 1920 la construcția hidrocentralei Nipru și a barajului său de 60 de metri înălțime, în absența relațiilor diplomatice formale dintre Washington și Moscova (acestea au fost înființate abia în 1934).

Lăudat ca un triumf al tehnologiei asupra naturii și al sintezei „pragmatismului american și pasiunii bolșevice”, DniproHES a fost în esență un proiect profitabil pentru americanii care detestau comunismul, dar erau fericiți să ajute la „transformarea” a sute de mii de țărani ruși și ucraineni fără pământ în cetățeni sovietici model.

Secțiunea despre lagărele de muncă Kolyma din nordul extrem al Rusiei, bogat în minerale, este deosebit de chinuitoare. Minele de aur, care au finanțat industrializarea sovietică, au înghițit zeci de mii de vieți „acolo unde caii nu puteau rezista o lună, ființele umane au rezistat”.

Aproximativ 18 milioane de cetățeni au fost forțați să treacă prin gulaguri între 1929 și 1953. Monstruozitățile regimului sovietic nu au fost procesate de statul rus succesor sau de poporul său. Poate că arată de ce rușii din ziua de azi revin la modalități învățate despre cum să stea departe de Kremlin, mai degrabă decât să-l confrunte.

18 Aug. 2026, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Aug. 2026, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Spania rămâne țara cu cel mai mare număr de turiști, peste 322 de milioane de nopți petrecute de vizitatorii străini în unitățile de cazare în anul 2025, potrivit datelor prezentate de Comitetul Economic și Social European. Italia ocupă poziția a doua, cu aproape 254 de milioane de înnoptări, în timp ce Franța și Grecia completează plutonul celor mai căutate destinații.

Clasamentul, care vizează statele Uniunii Europene, arată diferențe între economiile turistice ale continentului. Spania înregistrează 322,23 milioane de înnoptări ale turiștilor internaționali, iar Italia – 253,95 milioane. Pe poziția a treia se află Franța, cu 140,61 milioane, urmată îndeaproape de Grecia, cu 128,18 milioane.

Grecia reușește astfel să depășească destinații cu infrastructură turistică și economii mult mai mari, precum Austria, Germania sau Țările de Jos. Insulele grecești, litoralul și sezonul estival lung continuă să transforme țara într-unul dintre principalii magneți pentru turiștii străini.

Austria ocupă locul cinci, cu 94 milioane de înnoptări, iar Croația și Germania sunt aproape la egalitate, cu câte aproximativ 85 de milioane. Urmează Țările de Jos – 61,4 milioane și Portugalia – 59,7 milioane.

Diferențele devin și mai spectaculoase interesante spre coada clasamentului. România înregistrează doar 4,94 milioane de înnoptări ale vizitatorilor străini și este depășită inclusiv de Malta, cu 10,6 milioane, și Finlanda, cu 6,37 milioane. Sub România se situează Slovacia, Estonia, Luxemburg, Lituania și Letonia.

Republica Moldova nu apare în clasament, întrucât statistica prezentată se referă la statele membre ale Uniunii Europene. Totuși, comparația este relevantă pentru dimensiunea decalajului turistic dintre Moldova și marile destinații europene. De exemplu, în 2025 numărul înnoptărilor turiștilor străini a fost de 555,3 mii

Moldova încearcă în ultimii ani să-și dezvolte oferta pentru vizitatorii străini și mizeazä în special pe turismul vitivinicol, gastronomic și rural, însă dimensiunea sectorului rămâne incomparabil mai mică decât în statele din sudul Europei. Spre deosebire de Grecia, Spania, Italia sau Croația, Republica Moldova nu dispune de turism litoral și nici de un sezon estival capabil să atragă milioane de vizitatori.