O lume neștiută din Uniunea Sovietică. Cum au colaborat americanii cu bolșevicii pe ascuns

09 Apr. 2023, 07:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Apr. 2023, 07:26 // Actual //  bani.md

Un istoric german, Karl Schlögel, care a trăit o parte din viață în Uniunea Sovietică, a publicat recent o carte despre radiografia unei ”lumi pierdute”, în care țara a experimentat trecerea de la epoca lui Stalin la Gorbaciov și până la Putin.

Autorul vorbește și despre o mulțime de lucruri neștiute, printre care și cum au colaborat americanii cu bolșevicii, deși Statele Unite nu aveau relații diplomatice pe atunci cu URSS-ul.

În copilărie, Schlögel a locuit cu părinții săi la Ekaterinburg, fostul oraș Sverdlosk, locul în care ultimul țar al Rusiei și familia sa au fost uciși în iulie 1918, potrivit Financial Times.
Sverdlovsk, așa cum se numea în vremea sovietică a fost un oraș industrial neremarcabil din Munții Urali, care despart Siberia de vestul Rusiei. ”Am avut o copilărie obișnuită”, spune autorul. ”Pentru a câștiga bani de buzunar, îi spun fiicei mele, am transportat sticle goale de lapte, chefir și bere la un depozit local de reciclare pentru o rambursare”.

Scriitorul a publicat recent o carte intitulată ”Secolul sovietic – Arheologia unei lumi pierdute”, în care el vorbește într-o documentare de 900 de pagini despre vechea viață din Uniunea Sovietică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

După cum scrie Schlögel, cele trei decenii care s-au scurs de la sfârșitul URSS au arătat cât de „dureros a fost procesul de transformare a fostei Uniuni Sovietice și cum conducerea politică a exploatat durerile fantomă post-imperiale, dorințele nostalgice și temerile pierderii statutului social pentru a urma o politică agresivă, fără a exclude războiul împotriva statelor vecine, pentru a-și menține propria putere.”

După invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, ”cel mai dificil lucru de înțeles este ceea ce trece prin mintea rușilor obișnuiți, precum părinții mei, care au trecut de la Stalin la Gorbaciov și înapoi – la Putin – într-o generație”. O parte a răspunsului poate fi găsit în The Soviet Century, care prezintă istoria într-un mod inedit, prezentând obiceiuri și tradiții, valori și artefacte, care oferă multe perspective emoționante și ajută cititorii să înțeleagă psihicul rusesc de astăzi.

Schlögel a lucrat printr-o cantitate colosală de informații pentru a-și organiza expoziția cu o claritate și o obiectivitate refuzate contemporanilor sovietici. Luați, de exemplu, vocea de bariton a lui Yury Levitan, sinonimă pentru poporul sovietic cu relatarea evenimentelor celui de-Al Doilea Război Mondial într-o manieră atentă și calmă.

Dar Levitan a transmis și sentințele cu moartea în timpul epurărilor staliniste, pronunțate pe același ton neutru. Îi cunoștea personal pe unii dintre condamnați.
În carte autorul povestește despre inginerii și companiile americane care lucrau la sfârșitul anilor 1920 la construcția hidrocentralei Nipru și a barajului său de 60 de metri înălțime, în absența relațiilor diplomatice formale dintre Washington și Moscova (acestea au fost înființate abia în 1934).

Lăudat ca un triumf al tehnologiei asupra naturii și al sintezei „pragmatismului american și pasiunii bolșevice”, DniproHES a fost în esență un proiect profitabil pentru americanii care detestau comunismul, dar erau fericiți să ajute la „transformarea” a sute de mii de țărani ruși și ucraineni fără pământ în cetățeni sovietici model.

Secțiunea despre lagărele de muncă Kolyma din nordul extrem al Rusiei, bogat în minerale, este deosebit de chinuitoare. Minele de aur, care au finanțat industrializarea sovietică, au înghițit zeci de mii de vieți „acolo unde caii nu puteau rezista o lună, ființele umane au rezistat”.

Aproximativ 18 milioane de cetățeni au fost forțați să treacă prin gulaguri între 1929 și 1953. Monstruozitățile regimului sovietic nu au fost procesate de statul rus succesor sau de poporul său. Poate că arată de ce rușii din ziua de azi revin la modalități învățate despre cum să stea departe de Kremlin, mai degrabă decât să-l confrunte.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală