Pact secret pentru a „distruge” din interior imperiul lui Putin

Ororile Ucrainei sunt o priveliște ciudat de familiară pentru Maga, un luptător cecen în vârstă de 30 de ani, care a vorbit cu ziariști folosind numele său de cod.

„Aceeași tortură, aceleași gropi comune… lucrurile pe care rușii le fac acum în Ucraina, le făceau în Cecenia”, a spus Maga pentru The Daily Beast, citat de ziare.com, luna trecută, din ascunzătoarea unității sale din estul Ucrainei.

„Ei pur și simplu vin și îi distrug pe toți cei care ar putea fi împotriva puterii lor”, a povestit soldatul pentru publicație.

După ce a luptat mai întâi pentru a apăra Kievul – și apoi pentru eliberarea regiunii Harkov – Maga a povestit despre atrocitățile pe care le-au comis rușii în Cecenia despre care i-au povestit rudele sale, care au luptat în războaiele pentru independența Ceceniei de Federația Rusă în anii 1990.

În timp ce mare parte din lume a fost șocată de atrocitățile sângeroase comise de forțele lui Putin în orașe precum Mariupol și Bucea, pentru mulți ceceni nimic din toate acestea nu a fost o surpriză.

Acum, această traumă comună pare să fi format o legătură între cecenii care s-au adunat în Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei lui Putin și noii lor camarazi ucraineni, care au convenit că odată ce războiul se va termina aici, vor merge pentru a lupta pentru o Cecenie liberă.

Legământ pentru eliberarea republicilor din componența Federației Ruse

„Dacă sunt în viață, voi participa la eliberarea Ceceniei”, a spus Aleksander, un ucrainean de 43 de ani care luptă împreună cu batalionul Djohar Dudaiev, ce poartă numele primului președinte al Republicii independente Cecene. „De ce? Pentru că pentru mine sunt frăți. Am împrumutat foarte multe de la ei: felul în care se raportează la viață și la moarte, felul în care se raportează la bătrâni”, spune Aleksander. Batalionul lui Aleksandr și Maga îi are în componență pe unii dintre cei aproximativ 1.000 de ceceni care luptă pentru Ucraina.

Membrii batalionului au vorbit cu jurnaliștii publicației americane The Daily Beast cu condiția ca numele lor să fie omise și fețele lor să nu fie fotografiate. Ei au luptat recent pe linia frontului în Bahmut, unde spun că tacticile rusești sunt la fel ca cele ale sovieticilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: „Aruncă și acoperă totul în carne și cucerească teritoriu pentru că au multă astfel de carne de tun ”, în timp ce nu le pasă de viețile soldaților lor sau ale civililor ucraineni prinși în focul încrucișat, a spus un membru al batalionului.

Parlamentul ucrainean a adoptat deja o rezoluție care declară Cecenia drept stat independent care este ocupat de Rusia și a denunțat ceea ce a numit un genocid al poporului cecen. Maga a spus că sunt mulți voluntari ucraineni care doresc să se alăture pentru a lupta – nu doar în Ucraina, ci și în interiorul Federației Ruse.

„Recruții vin aici tot timpul”, a spus el. „Ei trec prin antrenament și, desigur, toată lumea se pregătește să elibereze Icikeria [Cecenia după cum o numesc localnicii] și alte teritorii care sunt ocupate, pentru că există și Tatarstan, Daghestan și Ingușeția.” Aceasta, crede el, va fi singura modalitate de a opri definitiv puterea imperială rusă. „Toate gazele și petrolul nu provin de pe teritoriul Rusiei, ci din toate țările și teritoriile ocupate.”

Trupele din aceste regiuni minoritare etnice au constituit cea mai mare parte a cărnii de tun rusești în acest război. O analiză BBC estimează că bărbații din regiunea majoritar musulmană Daghestan au murit de 10 ori mai mult decât cei din Moscova. Unii critici susțin că acesta este un rezultat direct al unei strategii cinice a lui Putin: evitarea reacțiilor interne prin faptul că minoritățile etnice suportă greul mașinii de tocat carne. „Rușii nu merg să lupte”, a spus Maga.

Capitala Groznîi, distrusă precum Mariupol sau alte localități martir din Ucraina

Ascensiunea și menținerea puterii Putin le datorează multor războaielor din Cecenia. Cecenii au câștigat primul război, luptând între 1994 și 1996 împotriva puterii de foc copleșitoare și, în cele din urmă, distrugând fragila legitimitate a noului stat democratic rus. În 1999, când Putin a preluat funcția de prim-ministru, a declanșat un al doilea război care a zdrobit noua Republică Cecenă.

Aleksandr a recunoscut că până și el obișnuia să găsească propaganda rusă persuasivă. „Ni s-a spălat constant creierul că cecenii sunt dușmanii noștri. Ni s-a spus asta la televizor toată ziua. Musulmani, terorişti etc“.

Dar cecenii din unitatea lui Aleksandr nu sunt singurii care luptă în acest război. Încă 9.000, loiali sângerosului lider loial lui Putin, Ramzan Kadîrov, instalat de Kremlin, luptă pentru Rusia în Ucraina. Au devenit notorii nu doar pentru brutalitatea lor, ci și pentru tendința lor de a posta videoclipuri cu luptele pe TikTok.

Cecenii care luptă pentru Ucraina vor, de asemenea, să spele imaginea națiunii lor. „Kadîroviții nu sunt oameni buni… Există un cuvânt ucrainean, nepotrivit [gunoi]. Sunt trupe TikTok… sunt folosiți și ca trupe anti-retragere– după metoda lui Stalin”, a spus Aleksandr, referindu-se la trupele care ar fi însărcinate să rămână în spatele soldaților ruși obișnuiți pentru a împușca pe oricine încearcă să se retragă.

Pentru Maga, singurul lucru care va aduce libertate în Cecenia nu este doar înfrângerea lui Putin în războiul din Ucraina, ci și sfârșitul imperiului rus mai larg. „Acest lucru este necesar pentru pace atât în interiorul, cât și în afara granițelor Rusiei”, a spus el. „Dudaiev (fostul lider cecen) a spus că dacă astăzi tratați Cecenia ca o problemă internă a Rusiei, mâine Europa va fi o problemă internă a Rusiei”.

„Rusia trebuie distrusă, altfel nu va exista pace pentru generația viitoare. Acesta este scopul nostru – eliberarea Ceceniei și a întregului Caucaz de sub ocupația rusă, pentru că, fără acele pământuri, rușii nu se vor lupta ei înșiși. Numai când un imperiu este distrus, oamenii se vor schimba.”

Pentru Aleksandr, cheia succesului ucrainean, ca și în cazul cecenilor care au câștigat primul război împotriva Rusiei, moralul și credința pentru ceea ce luptă.

„Rușii nu înțeleg unde au ajuns. Ei nu înțeleg că presupusa lor „a doua armată a lumii” nu valorează nimic. De ce? Pentru că nu au acea forță interioară, nu au motivație, nu înțeleg ce fac. Sunt doar o turmă de oi”, a spus el. „Voi lupta până la capăt, atâta timp cât voi putea. Până la victorie,” spune soldatul ucrainean.

#regim #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.